Universitatea Notre Dame nu și-a numit degeaba echipa „Fighting Irish“. Ei chiar luptă

Universitatea Notre Dame nu și-a numit degeaba echipa „Fighting Irish“. Ei chiar luptă

Casa Albă a numit-o „neconcordanță de program“. Dar oamenii de la Universitatea Notre Dame știau că este altceva: un conflict de valori.

Când Joe Biden nu a ținut discursul inaugural la recenta ceremonie de absolvire, absența sa a fost suficientă pentru a-l pune pe prima pagină a ziarelor. La urma urmei, era o certitudine modernă faptul că președintele sau vicepreședintele oricărei noi administrații sunt măcar invitați în South Bend ca și cap de afiș la ceremonia de absolvire, analizează Tony Perkins într-un articol FamilyResearchCouncil.

Singura vizită cu adevărat controversată a fost cea a lui Barack Obama din 2009, dar asta nu e mare lucru – au avertizat protestatarii – în comparație cu reacția negativă la adresa lui Biden.

Chiar și vestea că Biden fusese invitat (lucru pe care universitatea încă nu îl recunoaște) a fost suficientă pentru a face sângele unor absolvenți să dea în clocot.

Acel val de dezaprobare a crescut și mai mult când un grup a demarat o scrisoare deschisă prin care cerea președintelui Notre Dame, Rev. John Jenkins, să reconsidere decizia, criticându-l pe Biden pentru subminarea învățăturilor bisericești.

„Biden … respinge învățăturile Bisericii legat de avort, căsătorie, sex și gen și este ostil libertății religioase. El îmbrățișează cel mai pro-avort și anti-libertate religioasă program de politici publice“.

De fapt, susțin organizatorii, părerile sale sunt atât de radicale încât aproape le fac pe ale lui Obama să pară blânde.

Citește și Opinie: Catolicii îl pun la punct pe dl Biden. Când o vor face și celelalte confesiuni?

„Motivele de a nu-l onora sunt incomparabil mai puternice decât au fost cele împotriva onorării președintelui Obama, o acțiune care a înstrăinat nenumărați catolici și a făcut ca Notre Dame să fie dur criticată de 83 de cardinali, arhiepiscopi și episcopi“.

Peste 4.300 de studenți, absolvenți ai Notre Dame și membri ai comunității au semnat petiția, care a explicat toate modurile în care Biden a finanțat, a permis sau a contribuit la uciderea nenăscuților nevinovați. Dar aspectul cel mai jignitor este ipocrizia lui în materie de credință, scriu ei.

„În ceea ce privește onorarea lui Biden la Notre Dame, lucrurile sunt înrăutățite și mai mult de afirmațiile repetate ale lui Biden că ar fi catolic, și încă unul care, după cum v-ați dat seama, consideră că avortul este greșit din punct de vedere moral.

El nu reprezintă varianta obișnuită de eschivare a prea multor catolici “mă opun, personal, dar nu impun altora’, susțin ei. Promovarea sa entuziastă a avortului este cea care îi încurajează pe oameni să facă ceea ce „se știe că este greșit“.

Și să nu uităm, precizează semnatarii, avortul nelimitat nu este singurul lucru pe care îl susține Biden. În privința chestiunilor de „sex, gen și căsătorie, acțiunile întreprinse deja de Biden și cele promise, au un scop uluitor și vor submina libertatea religioasă a indivizilor – în viața lor privată, la locurile de muncă, în afaceri, la activitățile sociale și religioase – și a organizațiilor și instituțiilor religioase precum școlile, inclusiv Notre Dame, spitalele și agențiile de adopție.“

Politicile și promisiunile de politici ale noii administrații ar afecta instituții precum Notre Dame, răpindu-le libertatea de exprimare, practicarea liberă a credinței și parteneriatele federale. Pentru așa ceva l-ar fi pus pe Biden într-o poziție de onoare? Sau i-ar fi oferit un podium de pe care să țină prelegeri absolvenților?

Chiar și în prezent, administrația Biden este atât de obsedată de ideea avortului nelimitat, finanțat de contribuabili, încât intenționează să distrugă Curtea Supremă și să o umple cu zeloți de extremă stângă care vor îndeplini poruncile Planned Parenthood.

Aceasta nu e poziția unui bărbat care, personal, este pro-viață. Este postura unui individ cu adevărat loial avortului. Dacă a existat vreo îndoială, Casa Albă a clarificat recent acest lucru, când reporterii au întrebat despre decizia judecătorilor de a audia cazul privind interdicția de avort după 15 săptămâni din Mississippi. Care a fost răspunsul președintelui? Jen Psaki a spus că se va strădui și mai mult pentru ca Roe v. Wade să devină permanent.

Citește și ADF: Curtea Supremă SUA va audia un caz major de avort

Între timp, schimbarea puternică spre stânga a președintelui în privința unei proceduri pe care a refuzat și să o finanțeze în primii săi 40 de ani în politică creează un efect de reacție în lanț la fiecare nivel al vieții politice.

În cursele electorale de stat, precum cele din Virginia și Texas, grupări extremiste, de exemplu EMILY’s List fac din avort tema principală pentru 2022 – lucru care nu-i deranjează pe cei pro-viață. Ei știu mai bine decât oricine că democrații au mari șanse să piardă presupunând că alegătorii sunt la fel de radicali ca și ei. Nu sunt. Majoritatea americanilor sunt îngroziți de ideea legalizării avortului în toate cele nouă luni de sarcină, asta fiind ceea ce sprijină partidul lui Biden.

La ultimele sondaje NPR/PBS/Marist, doar 29 % dintre americani au considerat că avortul ar trebui permis după primele trei luni de sarcină. Cifrele sunt departe de ceea ce susține această administrație.

Dacă Joe Biden vrea să desființeze Curtea Supremă, deoarece judecătorii ar putea pune în sfârșit niște limite de bun simț avortului, atunci el este singur și în problema asta.

Și totuși, democrații, conduși de oameni precum senatorul Richard Blumenthal (Conn.), susțin că reconsiderarea verdictului Roe v. Wade ar fi o trădare a „principiilor constituționale fundamentale“.

De fapt, ceea ce constituie o trădare a principiilor constituționale este insistența ca aspecte precum avortul să fie decise de Curtea Supremă. Fondatorii nu au intenționat niciodată ca acești nouă judecători numiți, nu aleși, să fie epicentrul procesului nostru politic. Legislativul, nu instanțele, sunt locul în care ar trebui să aibă loc aceste dezbateri. Și în final, a subliniat senatorul Ben Sasse (R-Nebr.), oamenii sunt cei ce decid dacă vor să ne angajeze sau să ne concedieze.“

Dar legiuitorilor nu le place să fie concediați și, de aceea, de ani de zile, au expediat cele mai controversate probleme în fața instanțelor sau a puterii executive. De-a lungul timpului, judecătorii au devenit surprinzător de confortabili în noul rol.

Dar nu așa au conceput lucrurile părinții fondatori. „Pentru ca alegătorii să-și păstreze puterea“, a argumentat Sasse, „au nevoie de o legislatură receptivă la politică, nu de o justiție receptivă la politică“. În cazul din Mississippi nu este în joc doar viața a milioane de copii nenăscuți. Ci și viitorul procesului nostru democratic. În sfârșit, judecătorii au șansa de a restabili procesul decizional acolo unde i-a fost întotdeauna locul: în mâinile oamenilor.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0