În „Cocoșatul de la Notre Dame“, Victor Hugo prezenta povestea Esmeraldei, o dansatoare țigancă acuzată în mod fals de tentativă de omor, care urma să
În „Cocoșatul de la Notre Dame“, Victor Hugo prezenta povestea Esmeraldei, o dansatoare țigancă acuzată în mod fals de tentativă de omor, care urma să fie spânzurată de un stat nedrept. Quasimodo, cocoșatul din poveste, coboară pe o frânghie din catedrala Notre Dame și o ia pe sus, strigând în același timp: „Sanctuar!“
În realitate, de-a lungul istoriei europene, bisericile au constituit locuri de refugiu pentru cei acuzați de crimă; oamenii care caută să se pună la adăpost de brațul legii fac apel la „sanctuar“ și în ziua de azi, analizează Ben Shapiro într-un articol Western Journal.
Este ciudat, așadar, să vedem că termenul sanctuar este adoptat pentru a proteja exact genul de activitate detestată de oricine are înclinații religioase: avortul.
Cu toate acestea, sacramentul secular al avortului a devenit atât de sfânt încât guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, și-a anunțat recent intenția de a face din statul său primul „sanctuar pentru avort“ al națiunii.
„Vom fi un sanctuar“, a declarat Newsom. „Căutăm modalități de a sprijini acest lucru inevitabil și căutăm modalități de a extinde protecțiile“.
Potrivit aliaților democrați ai lui Newsom, statul California ar putea acoperi cheltuielile de călătorie – inclusiv costul combustibilului, cazării, transportului și serviciilor de îngrijire a copiilor – pentru cele care doresc să-și ucidă pruncii nenăscuți.
Deja, aproximativ 15% dintre avorturile din America au loc în California, potrivit Institutului Guttmacher. Respectiva cifră ar crește vertiginos dacă statul ar începe să subvenționeze avorturile din toată țara.
Nimic din toate acestea nu este însă ceva surprinzător. Este elocvent, totuși, că, pe măsură ce California se scufundă în mocirlă, îmbrățișează o politică socială din ce în ce mai radicală.
Acesta este un stat care în prezent găzduiește aproximativ 162.000 de persoane fără adăpost, cifră care a crescut cu aproximativ 24% din 2018 până în 2020. Cam un sfert din totalul persoanelor fără adăpost din SUA locuiesc în clipa de față în California.
În același timp, infracționalitatea din stat a devenit endemică, în majoritatea orașelor mari având loc jafuri din magazine la modul curent. Recent, șeful sindicatului de poliție din Los Angeles, Jamie McBride, a avertizat oamenii să stea departe de oraș, explicând: „Nu vă putem garanta siguranța. Situația a scăpat cu totul de sub control“. Chiar și fostul primar al L.A., Antonio Villaraigosa, s-a plâns: „Roma arde“.
Citește și Abandonați nava! Pentru conservatori a sosit vremea să părăsească Statul California
Și economia Californiei este în urmă față de restul națiunii.
Potrivit Bureau of Labor Statistics, California are cea mai mare rată a șomajului din țară, de 7,3%. Și, cu toate că în prezent media pe șapte zile a numărului de decese cauzate de COVID-19 este de doar 67, comparativ cu 550 la apogeul pandemiei, Newsom a reimpus recent, la nivel de stat, un alt mandat de o lună privind obligativitatea măștii în spațiile interioare.
Deci, de ce continuă California să adopte o politică din ce în ce mai radicală? Pentru că radicalismul este el însuși justificarea morală a eșecului politicii.
Democrații pot argumenta că într-adevăr, infracționalitatea și cifra persoanelor fără adăpost au scăpat de sub control, economia stagnează și companiile se mută în alte state. Dar toate acestea sunt scuzabile, deoarece California are un țel mai înalt: utopismul de stânga.
Prin urmare, Newsom nu prea are multe de spus în ceea ce privește deteriorarea Californiei, dar are în schimb o grămadă de zis despre modul în care statul său va încuraja avortul.
Timp de ani de zile, democrații s-au lăudat că statul California dă tonul în națiune. Nu putem decât să sperăm că nu au dreptate.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS