Campanie de influență islamistă anti-Israel deghizată în acțiune civilă

Campania ISNAD arată cum dezinformarea, alimentată de inteligența artificială și coordonarea disciplinată, poate eroda încrederea din interiorul democrațiilor

Rețelele sociale au devenit un câmp de luptă central pentru dezinformare, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru democrațiile în care opinia publică influențează politicile și alegerile. În ultimii ani, noile tehnologii – inclusiv inteligența artificială – au făcut ca aceste campanii să fie mai rapide, mai ieftine și mai perturbatoare ca niciodată. Actorii ostili pot acum să inunde spațiul digital cu conținut care pare autentic, să exploateze algoritmi pentru a-și amplifica acoperirea și să introducă aproape instantaneu narațiuni false în dezbaterea publică, analizează The Jerusalem Post.

• Războiul israelian prin lentila distorsionată a mass-mediei
  

Pericolul este deosebit de acut în democrațiile occidentale, unde percepțiile asupra „a ceea ce gândește publicul” influențează puternic liderii și factorii de decizie. Nu este vorba de o preocupare îndepărtată sau abstractă; este ceva ce se întâmplă acum, la scară largă și cu o sofisticare din ce în ce mai mare. Pentru Israel, o democrație înconjurată de adversari dornici să semene disperare și diviziune, riscul este și mai mare. Campaniile de dezinformare amenință securitatea națională și, prin urmare, necesită o monitorizare constantă din partea autorităților competente.

Campania ISNAD

Una dintre campaniile de dezinformare se numește ISNAD, o inițiativă digitală care a apărut la sfârșitul anului 2023, după masacrul din 7 octombrie condus de Hamas și războiul împotriva Hamas care a urmat. Aceasta s-a prezentat ca o rețea de voluntari care susține cauza palestiniană. Zeci de mii de participanți, coordonați prin Telegram, au inundat rețelele sociale – în principal X – cu postări în ebraică și alte limbi, adesea pretinzând că sunt cetățeni israelieni. Deși părea o inițiativă civilă, amploarea, disciplina și alinierea ideologică a ISNAD cu Hamas și Frăția Musulmană sugerau altceva: un prototip de operațiuni de influență care ar putea amenința democrațiile occidentale.

„În centrul inițiativei se află regizorul Ezzeldeen Dwidar, un fost susținător al Frăției Musulmane care a părăsit Egiptul pentru Turcia după ce s-a distanțat, aparent, de mișcare. Cu toate acestea, discursul campaniei se aliniază strâns cu cel al Hamas și al Frăției Musulmane, ridicând posibilitatea ca fațada „civilă” să mascheze mâna unui actor strategic. În spatele activismului se ascunde o armă politică îndreptată nu numai împotriva Israelului, ci și, potențial, împotriva Egiptului, Iordaniei și altor aliați americani și israelieni”, arată investigația JP.

Haos orchestrat, nu activism popular

ISNAD s-a remarcat prin dimensiunea și disciplina sa. Zeci de mii de participanți au operat prin Telegram, în timp ce majoritatea activităților de impersonare au avut loc pe X. Aceștia au folosit inteligența artificială, automatizarea și tactici de social media pentru a se da drept israelieni autentici. La prima vedere, părea a fi activism de bază; în practică, era organizat și profesionist. Cercetările indică prezența unui nivel managerial care îndruma voluntarii, susținut de experți familiarizați cu societatea israeliană, graficieni și specialiști tehnici.

• Este Gaza înfometată? Adevărul care se pierde în avalanșa de dezinformare | VIDEO

Infiltrarea digitală

Prin crearea de postări în limba ebraică și profiluri israeliene false, ISNAD a încercat să pătrundă în dezbaterea internă din Israel și să modeleze conversația din interior. Scopul său era să erodeze încrederea, să amplifice diviziunile și să slăbească reziliența socială. Campania s-a descris, de asemenea, ca fiind „brațul digital al rezistenței”, acționând în conformitate cu interesele percepute ale Hamas, inclusiv apelurile la încetarea războiului.

ISNAD a făcut senzație când o postare care incita la violență împotriva familiei prim-ministrului Netanyahu a fost tratată ca o amenințare reală, până când s-a descoperit că era ostilă și externă.

Strategia tunelului

ISNAD a dat dovadă de o reziliență neobișnuită. Când platformele ștergeau conturi, altele noi apăreau rapid. Liderii au comparat procesul cu tunelurile care sunt distruse și reconstruite – revenind întotdeauna, uneori mai puternice. Această persistență, combinată cu tactici în continuă evoluție, a permis ISNAD să-și ajusteze obiectivele în funcție de evoluțiile strategice. De exemplu, în timpul războiului de douăsprezece zile cu Iranul din iunie 2025, campania s-a orientat către demoralizarea civililor israelieni, depășind chiar mesajele axate pe Hamas.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

De ce Occidentul ar trebui să fie îngrijorat

Implicațiile depășesc cu mult granițele Israelului. Metodele ISNAD – inundarea discursului cu emoții, impersonarea cetățenilor, utilizarea unor instrumente avansate și coordonarea disciplinată – creează un model pe care alții îl pot reproduce. Spre deosebire de fermele de troli ruși, ISNAD a folosit activismul de tip civil, mobilizând un număr mare de „voluntari” în loc să se bazeze doar pe profesioniști instruiți.

Lecții de învățat

• Democrațiile care se confruntă cu amenințări similare ar trebui să:
• Privească dincolo de aparențe: activismul popular poate fi o campanie coordonată.
• Recunoască ținta: manipularea vizează din ce în ce mai mult coeziunea internă, nu doar imaginea externă.
• Fie atente la persistență: odată expuse, astfel de rețele se adaptează și se regenerează rapid.
• Construiască reziliență: societățile au nevoie de alfabetizare media, instituții de încredere și instrumente de detectare mai puternice.

ISNAD nu este doar o altă inițiativă de dezinformare în Orientul Mijlociu. Ea reflectă modul în care evoluează campaniile de influențare – organizate, adaptabile și concepute pentru a pătrunde în dezbaterile interne. Pentru democrațiile occidentale, provocarea nu constă doar în a contracara ISNAD, ci și în a se pregăti pentru viitoare campanii construite pe același model. A înțelege ISNAD astăzi înseamnă a fi mai bine pregătiți pentru mâine. Cel mai important, numărul mare de utilizatori neautentici reprezintă un risc direct pentru discursul public autentic, făcând mai dificil pentru societăți să separe vocile civice autentice de manipularea coordonată din străinătate.