O imagine valorează cât o mie de concepții greșite — cel puțin în ceea ce privește conflictul din Gaza. În războiul din spatele războiului, campania m
O imagine valorează cât o mie de concepții greșite — cel puțin în ceea ce privește conflictul din Gaza. În războiul din spatele războiului, campania masivă de dezinformare anti-Israel, simpatizanții palestinieni lucrează peste program în mass-media pentru a denatura și schimba opinia publică cu privire la ceea ce se întâmplă de fapt. Până acum, a funcționat. Liderii mondiali, prea dornici să prezinte statul evreu ca pe un agresor, s-au agățat de imaginile sfâșietoare ale femeilor și copiilor înfometați, chinuiți sau răniți. Dar cât din toate acestea este real? O anchetă realizată de două ziare germane insistă: nu prea mult, potrivit The Washington Stand.
Se pare că o fotografie poate provoca la fel de multe daune ca și un glonț tras dintr-o armă. Imaginile manipulate cu grijă au devenit o industrie artizanală în ultimii doi ani de război între Israel și Hamas, întorcând în mod periculos opinia publică mondială împotriva victimei atacului terorist groaznic din 2023. Și un fotograf activist pare să contribuie în mod disproporționat la numărul de fotografii controversate, avertizează ziarele germane Süddeutsche Zeitung și BILD.
Anas Zayed Fteiah, ale cărui imagini sunt preluate în mod regulat de marile agenții de presă americane și internaționale, este acuzat că ar fi înscenat fotografii pentru a trezi simpatie pentru palestinieni. Într-unul dintre cele mai flagrante exemple, imaginea emoționantă a lui Fteiah, în care apare un grup de femei implorând, ținând cu disperare în mâini boluri goale în care ar fi trebuit să fie mâncare, a apărut pe coperta revistei Time din 1 august, cu titlul „Tragedia din Gaza”.
Realitatea, așa cum au dezvăluit alți reporteri aflați la fața locului, este cu totul alta. Fotografiile făcute în același loc arătau rânduri de bărbați „primind calm mâncare” în orele în care distribuirea era programată în mod regulat. Articolul din Süddeutsche Zeitung a criticat lipsa de integritate jurnalistică care face dificilă tragerea unor concluzii rezonabile despre război, menționând că „cel puțin unele dintre imagini au fost prezentate într-un context fals sau înșelător”.
Breitbart a tradus fragmente din concluziile anchetei, care recunosc că, deși în regiune există o foamete reală, „imaginile nu sunt adesea [reale]”. De ce? „Pentru că „jurnalistul” Fteiha are aparent o misiune: „Palestina liberă”. Asta scrie pe o pictură bombastică pe care o prezintă pe contul său de Instagram — în echipament de luptă, cu inscripția mândră „Presse”. „Artistul” care a creat imaginea pentru Fteiha este un antisemit declarat”.
Articolul continuă explicând: „În Fâșia Gaza, aproape exclusiv fotografi palestinieni fac acum fotografii — destul de mulți dintre ei având legături cu Hamas. Istoricul și expertul în fotografie Gerhard Paul a declarat pentru Süddeutsche Zeitung: „În sudul Gazei, Hamas controlează 100% producția de imagini”. Scopul: să genereze simpatie în Occident și să stârnească furie împotriva Israelului”.
Reacția la bomba germană a fost dură. „Astăzi s-a dezvăluit că această fotografie din Gaza publicată de TIME a fost complet înscenată – un fals total”, a declarat furios colaboratorul conservator Eyal Yakoby. „Dar au publicat-o oricum. Pentru că, când vine vorba de Gaza, standardele jurnalistice de bază nu mai sunt valabile”.
Înalții oficiali israelieni au fost îngroziți, dar nu surprinși. Președintele Isaac Herzog a comparat fotografia lui Fteiha cu ostaticii slăbiți Evyatar David și Rom Braslavski pentru a arăta cât de distorsionată a devenit narațiunea.
„ONU deține sute de camioane, aproape 800 de camioane, [pe care le-ar putea folosi pentru a distribui ajutoare] și nu reușește să le distribuie”, a explicat Herzog, arătând cu degetul către adevăratul vinovat pentru suferința palestinienilor: Hamas.
„În schimb, vedem o campanie de relații publice ca aceasta, dezvăluită într-un ziar german. Vedem un fotograf care pune în scenă oamenii din Gaza pentru a arăta că le lipsește hrana. Este o punere în scenă. Nu ne ferim de nevoia umanitară de a ajuta populația din Gaza, dar cerem lumii să nu se lase păcălită de minciuni”.
Caroline Glick, care a fost redactor-șef adjunct la Jewish News Syndicate înainte de a deveni consilier pentru afaceri internaționale al prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, este în continuare consternată de lipsa curiozității intelectuale față de fapte.
„Cred că este destul de uimitor faptul că comunitatea internațională, mass-media occidentală – locurile unde mergem cu toții pentru a afla adevărul – prezintă minciunile Hamasului ca fiind adevăruri, de fapt, încă din… 7 octombrie”.
Ea a enumerat o listă de titluri demontate în emisiunea „Washington Watch”, de la „Israelul bombardează fără discriminare Gaza” și „Israelul vizează civilii” până la „Israelul provoacă o foamete”.
„Și nimic din toate acestea nu era nici pe departe adevărat”, a susținut ea. „Hamas este responsabil pentru toate suferințele prin care au trecut poporul israelian și poporul din Gaza începând cu 7 octombrie. Și astăzi, la fel ca pe tot parcursul războiului, Israelul nu înfometează poporul din Gaza. Israelul nu refuză ajutorul umanitar vital, în special alimente și medicamente, poporului din Gaza”.
- Trump: Nu cred că războiul din Gaza este un genocid. Pe 7 octombrie „s-au întâmplat lucruri oribile”
Dimpotrivă, ea și mai mulți oficiali prezenți la fața locului au explicat: „De la începutul războiului, în Gaza au fost livrate peste 94 de milioane de tone de alimente. Asta înseamnă aproximativ 3.200 de calorii pe persoană pe zi”. Chiar și așa, Chris Mitchell de la CBN intervine: „Nu cred că cineva contestă faptul că în Gaza există foamete și că există o problemă cu obținerea ajutorului. Dar ceea ce se întâmplă este că o mare parte din acest ajutor care ajunge în Gaza este furat și jefuit de Hamas, acumulat și apoi vândut înapoi poporului palestinian la prețuri exorbitante. Ei folosesc aceste fonduri pentru a-și finanța mașina de război”.
Și totuși, aceste realități nu par să poată concura cu imaginile dramatizate ale femeilor și copiilor inventate de jurnaliștii activiști. „Aceste fotografii sunt foarte puternice”, a subliniat Casey Harper de la Family Research Council, când un copil din Gaza cu o tulburare genetică a fost prezentat în mod eronat ca „suferind de malnutriție” de către The New York Times.
„Dacă ne uităm la istorie, [tabloul] Masacrul de la Boston realizat de Paul Revere a contribuit de fapt la declanșarea revoluției. Dacă ne gândim la alte războaie, imaginile sunt foarte puternice. Vedem asta din nou aici”.
Potrivit jurnalistului canadian Matti Friedman, care a lucrat pentru AP, când Hamas a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza acum 10 ani, „AP, împreună cu alte organizații de știri, a început să-și cenzureze articolele conform instrucțiunilor Hamas”.
Gerhard Paul, care a fost citat pe larg în analiza germană, insistă că nu toate imaginile sunt „false”, dar subliniază că „oamenii sunt prezentați într-un anumit mod sau li se atribuie o legendă înșelătoare pentru a ne mobiliza memoria vizuală și emoțiile”.
Să recunoaștem, a continuat el, „partea palestiniană este preocupată în primul rând de emoționarea societăților occidentale pacificate. Și funcționează excelent”. Fără a mai menționa, explică Paul, „imaginile au și o funcție suplimentară: sunt menite să suprascrie imaginile brutale ale atacului Hamas din 7 octombrie 2023. Mulți oameni nici măcar nu-și mai amintesc acele imagini. Hamas este un maestru în punerea în scenă a imaginilor”.
Dar, după cum vor sublinia majoritatea, este vorba despre mult mai mult decât inducerea în eroare a publicului și creșterea nepopularității Israelului. Aceste imagini au consecințe în viața reală, pe care lumea le-a văzut când țări precum Franța, Marea Britanie și Canada au folosit fotografii de acest gen pentru a-și justifica apelurile în favoarea unui stat palestinian.
„De fapt, asta era situația înainte de 7 octombrie. Gaza se autoguverna”, a observat Tony Perkins, președintele FRC. „Nu exista nicio implicare israeliană. Și nu era altceva decât o rampă de lansare pentru terorism.” Dacă Orientul Mijlociu ar urma calea pe care o cer aceste națiuni occidentale, a intervenit Mitchell, ar însemna „să recompensezi Hamas pentru ceea ce s-a întâmplat pe 7 octombrie și să încerci să recompensezi Autoritatea Palestiniană”.
Totul din cauza acestei explozii de ură care a rezultat din relatările foarte părtinitoare ale mass-media. Și o mare parte din vină pentru acest lucru revine publicațiilor și editorilor americani și europeni care refuză să se ocupe de realitate sau să facă efortul necesar pentru a verifica aceste rapoarte. Antisemitismul lor nu tocmai ascuns îi face complici la valul de ostilitate cu care se confruntă Israelul – care, sincer să fim, duce un război care nu ar fi avut loc niciodată dacă teroriștii Hamas nu ar fi măcelărit, violat în grup, torturat, mutilat, ars și răpit 1.200 de bărbați, femei și copii nevinovați.
Din păcate, Harper a dat din cap: „Nu mai există prea multă bună credință în această chestiune, deoarece mulți dintre cei care critică Israelul au motive care depășesc simpla căutare a adevărului. Au depășit acest punct. Ei consideră că Israelul nu ar trebui să existe”. Și până când nu vor înceta să pună agenda politică înaintea integrității jurnalistice, nici lumea nu va crede în existența Israelului.
COMMENTS