Castelul lui Vlad Țepeș - din București

Cunoscut oficial sub denumirea de Turnul de apă „Cetatea lui Țepeș Vodă”, Castelul lui Țepeș Vodă, mai puțin cunoscut publicului, deşi se află în capi

Cunoscut oficial sub denumirea de Turnul de apă „Cetatea lui Țepeș Vodă”, Castelul lui Țepeș Vodă, mai puțin cunoscut publicului, deşi se află în capitala ţării şi lângă unul dintre cele mai vizitate parcuri din oraş şi anume Parcul Carol, are un farmec aparte și atrage privirile trecătorilor prin aspectul medieval, datorită zidurilor de cărămidă roșie, și prin turnul care domină împrejurimile. Romantic și atipic pentru arhitectura Bucureștiului, Turnul lui Țepeș Vodă din Parcul Carol I uimește prin silueta sa de citadelă medievală cu creneluri.

Castelul a fost construit în anul 1906, fiind o copie fidelă a cetăţii domnitorului de la Poenari ridicată de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, în locul numit Cheia Argeșului, de pe Plaiul Loviștei, jud. Argeș. Ridicarea lui a celebrat 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea regatului României și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani, iar regele l-a închinat sângerosului voievod, pentru că a fost un fan înfocat al lui.

La 6 iunie 1906 a fost inaugurată Expoziția Generală Română, organizată cu prilejul a 40 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de Împăratul Traian. Regele Carol I, în discursul de inaugurare:

„Privirile retrospective ce aruncați asupra României de ieri, cu date și fapte așa de nimerite, pun la iveală în mod izbitor, progresele îndeplinite de România de astăzi. Salut dar, cu o adâncă bucurie sufletească, prima noastră expoziție națională, adevărată serbare a muncii românești și vrednică încoronare a 40 de ani de lupte și silințe.”

Edificiul a fost inaugurat în cadrul Expoziţiei Generale a României, care a avut scopul de a arăta străinilor progresul pe care România l-a făcut între anii 1866 şi 1906. Arhitecţii care s-au ocupat de proiect au fost Ştefan Burcuș şi V. Ștephănescu, iar castelul a avut, iniţial, un rol pragmatic. Carol I a vrut ca turnul înalt de 23 de metri să fie un turn de apă, care să alimenteze expoziţia, însă arhitectura clădirii nu a permis ca acest lucru să se întâmple. Aşa că arhitecţii au venit cu o soluţie ingenioasă şi au montat un rezervor cu o capacitate de 200 metri cubi chiar în turn. Cu toate acestea, rezervorul nu a funcţionat niciodată.

În fapt, arhitecții care s-au ocupat de amenajarea expoziției au prevăzut, în partea stângă a parcului, un turn de apă pe care pompierii să-l aibă la dispoziție pentru a asigura o intervenție promptă în caz de incendiu. Postul de pompieri a fost amplasat în zona dominantă a colinei pentru a asigura o supraveghere vizuală permanentă ziua și noaptea, găzduirea pompierilor și a remizei cu utilaje de intervenție, precum și marele rezervor de apă.

Deoarece forma rezervoarelor turnului de apă nu a fost una estetică, s-a adoptat soluția includerii lor într-o construcție care să întrunească pretențiile organizatorilor expoziției. Astfel, s-a hotărât includerea rezervorului într-o construcție cu aspect istoric.

Inițial, în turnul castelului, înalt de 23 de metri și cu un diametru de 9 metri, se afla montat un rezervor din fontă, cu o capacitate de 200 m³. Bazinul a fost turnat în atelierele lui Oscar Maller și s-a montat în interiorul turnului cetății. La vremea respectivă, castelul a fost destinat expunerii de obiecte de artă. În partea superioară a turnului a fost amenajată o platformă, până la care se putea urca pe o scară de lemn, în spirală, situată între rezervor și turn. De aici, se putea admira Parcul Carol și panorama Bucureștilor.

În partea superioară a turnului a fost amenajată o platformă, până la care se putea urca pe o scară de lemn, în spirală, situată între rezervor și turn. De aici, se putea admira Parcul Carol și panorama Bucureștilor.

Primăria Romei a dăruit atunci Bucureștiului o copie în bronz a Lupoaicei capitoline

Inaugurarea a avut loc la Arenele Române în prezența Regelui Carol I, a ministrului Domeniilor, I. Lahovary, precum și a comisarului general al expoziției, dr. C. I. Istrati. Cu acest prilej se semnează un act constitutiv pe pergament, de către Rege, familia regală, mitropoliți și episcopi, miniștri, etc.
Momentul inaugural a fost onorat și de o delegație a primăriei din Roma, care a oferit orașului București o copie în bronz, cu soclul de marmură, a Lupoaicei capitoline.

Lucrările pentru amenajarea parcului Carol și a clădirilor Expoziției au durat aproximativ un an, a fost o muncă titanică. Pe poarta în formă de arc de la intrare era scris: “Credință, muncă, economie, știință, pricepere voință”

Ministrul Domeniilor, Ion N. Lahovari, în discursul său:

„Am tăiat dealuri, am secat bălți, am umplut o vale, am săpat un lac mare și în mai puțin de un an am scos la lumină parcul și clădirile expoziției. Terenul avea stânci, râpe, mlaștini, arbori bătrâni de diferite esențe. S-au construit pavilioane, s-au trasat alei, s-au amenajat isvoare, cascade. Ghirlandele de flori și becurile multicolore dau o imagine feerică întregului ansamblu expozițional.”

Cei mai buni arhitecți din România au realizat numeroasele pavilioane ale Expoziției Generale, cele mai multe din ele azi dispărute.

Concepția generală a Expoziției a presupus realizarea și organizarea a unui număr însemnat de pavilioane, majoritatea proiectate într-o arhitectură de inspirație tradițională, de arhitecții Ștefan Burcuș și Victor Stephănescu, sub conducerea cărora au lucrat mai mulți arhitecți, sculptori și ingineri: Alexandru Zagoritz, Dimitrie Hârjeu, I.D. Traianescu, Grigore Cerchez, Dimitrie Maimarolu, Elie Radu, Dimitrie Paciurea, Carol Storck, F.Schmidt, Scarlat Petculescu, etc.

“Bucureștiul din vara lui 1906 devenise în adevăr capitala poporului românesc”. Turnul lui Țepeș Vodă, lucrare de arhitectură de referință pentru Parcul Carol I
Frederic Dame în lucrarea “Bucureștiul în 1906”:

„Pe un teren accidentat, mlăștinos și care a trebuit să fie nivelat, au apărut ca prin minune palate de un alb feeric, pavilioane de o originalitate pitorească, edificii menite să devină muzee, o biserică amintind de cea mai frumoasă epocă a arhitecturii românești, o restaurare a vechii cetăți a lui Vlad Țepeș, arene enorme care să fie folosite pentru serbările populare, instalații tehnice pentru a demonstra modul de funcționare al sondelor de petrol și toate aceste minuni grupate, aliniate sau supraetajate într-un parc mare unde înainte nu erau nici copaci, nici lacuri, nici iazuri, nici cascade.”

La scurt timp după inaugurarea castelului, aici au avut loc expoziții în care erau prezentate numeroase tablouri cu motive religioase, motiv pentru care familia regală era nelipsită. Mai mult, începând cu anul 1914, turnul fortăreței servea ca loc pentru realizarea transmisiunilor radiotelegrafice, duse la bun sfârșit de către fizicianul Emil Giurgea.

Şase ani mai târziu, castelul s-a transformat în cazarmă, deoarece Mormântul Soldatului Necunoscut din Parcul Carol trebuia păzit de corpul de gardă.
După demolarea fostului Palat al Artelor, care, odată, se situa pe locul în care acum se află Mausoleul din Parcul Carol, în perioada 1942-1944, au fost construite barăci pentru militarii ce aveau să contribuie la evacuarea molozului.

În anul 1945, Cetatea lui Dracula se transformă, treptat, în loc de găzduire pentru femeile ce aveau în grijă întreținerea parcului. Acestea erau cazate, de către inginerul C. Dumitru, în camerele care odinioară, reprezentau locurile de expoziție a frumoaselor tablouri admirate de regale Carol I .

Stema cu însemnele regale de pe fațada castelului a dispărut

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Deasupra contrafortului care susținea în partea de nord-vest corpul B (turnul cu rezervorul de apă) era plasat un foișor din lemn, acesta fiind desființat ulterior. În zona de deasupra arcadei (care încheie gangul de trecere între curtea de primire și zona dinspre parc) se găsea stema cu însemnele regale, sculptate cel mai probabil în piatră.

După 1990, edificiul a fost utilizat drept corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi care asigura paza la câteva bănci din București.

La 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern 1585, Castelul Vlad Țepeș a devenit oficial sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. A fost clasat ca monument istoric (cod LMI B-II-m-B-21011) prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.653/2010, sub denumirea Turnul de apă „Cetatea lui Țepeș Vodă”.

Turnul de Apa - Oficiul National pentru Cultul Eroilor

Restaurarea

Turnul lui Țepeș Vodă a fost restaurat și conservat și a revenit la silueta originală. A fost refăcut inclusiv balconul din lemn amplasat, în varianta originală, deasupra contrafortului care susținea turnul de apă.

Arh. ing. Aurora Târșoagă a delcarat următoarele:

„În proiectul de restaurare și conservare am urmărit favorizarea relațiilor vizuale între ansamblul parcului și clădirile din parc, dar și desființarea împrejmuirilor existente și impunerea unui regim de marcare a actualelor proprietăți de pe teritoriul parcului cu împrejmuiri scunde și/sau cu o plantație de joasă înălțime, astfel încât acestea să nu împiedice perceperea calității de ansamblu arhitectural-urbanistic și peisager pe care o deține parcul Carol I.

Ne-am propus revenirea la silueta originală a construcției prin reconstituirea accentului prezent la partea superioară a corpului B (turnul care adăpostește rezervorul de apă), respectiv a turnului care servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară, accesibilă publicului la momentul inaugurării expoziției. Au fost refăcute finisajele scărilor de acces exterioare ale corpurilor A și C.

A fost reconstituit balconul din lemn amplasat în varianta originală deasupra contrafortului care susține în partea de nord-vest corpul B (turnul de apă), respectiv a turnului care servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară. A fost refăcută scara care deservește corpul C și am revenit la materiale și texturi care să rezoneze cu arhitectura de ansamblu.”

Deschis publicului doar de două ori pe an, de Ziua Eroilor și de Ziua Armatei, castelul devine scenă pentru ceremonii și comemorări, atrăgând vizitatori din toate colțurile țării. Aceste zile oferă o oportunitate rară de a explora interiorul castelului și de a participa la evenimente care celebrează istoria și eroii naționali.

Dorin Nădrău
Tribuna.US