HomeActualități Românești

Cazul Samson | Marius Bodnariu acuză presa suedeză de servilism față de guvernul suedez. Publicația Dagen, din nou de partea statului

Cazul Samson | Marius Bodnariu acuză presa suedeză de servilism față de guvernul suedez. Publicația Dagen, din nou de partea statului

Cazul lui Marius Bodnariu, tatăl român ai cărui cinci copii au fost preluați de Barnevernet, serviciul norvegian de protecție a copilului, în noiembri

Cazul lui Marius Bodnariu, tatăl român ai cărui cinci copii au fost preluați de Barnevernet, serviciul norvegian de protecție a copilului, în noiembrie 2015, a devenit unul dintre cele mai mediatizate dosare de acest gen din Europa ultimului deceniu.

Decizia autorităților din Norvegia a declanșat un val de proteste internaționale masive, cu manifestații organizate în zeci de orașe din întreaga lume, petiții semnate de sute de mii de oameni și presiuni diplomatice asupra Norvegiei, transformând numele Barnevernet într-un simbol al abuzului instituțional în ochii criticilor săi.

Zece ani mai târziu, Marius Bodnariu revine în atenția publică printr-o scrisoare adresată redacției ziarului suedez Dagen, în care trasează paralele cu un caz recent din Suedia, cazul familiei Samson, acuzând publicația de servilism față de statul suedez.

În prezent, Marius Bodnariu este coordonatorulul Echipei de Inițiativă Samson.

În continuare, scrisoarea deschisă adresată redacției Dagen:

DREPT LA REPLICĂ

Adresat redacției Dagen 

15 iulie 2026

Semnat: Marius Bodnariu

Dagen și familiile creștine: o lecție neînsușită

Mă numesc Marius Bodnariu. Sunt tatăl din cazul Naustdal, Norvegia. Sursă principală de inspirație a filmului Fjord al regizorului Cristian Mungiu, câștgător al premiului  Palm d’Or la Cannes 2026 și nominalizat pentru Premiul Oscar.

Poate că unii dintre jurnaliștii suedezi de la Dagen nu știu cine sunt. Însă colegii lor norvegieni știu.

În noiembrie 2015, Barnevernet – serviciile de protecție a copilului din Norvegia – ne-au luat cei cinci copii din casa noastră. Motivele invocate: pedepse corporale și, în documentele oficiale ale statului, radicalism creștin și îndoctrinare.

Exact aceeași combinație pe care o regăsim astăzi în dosarul familiei Samson din Suedia: acuzații de violență și îngrijorare explicită față de valorile religioase ale familiei.

Am trăit ceea ce trăiesc astăzi Daniel și Bianca Samson. Atât noi, părinții, cât și copiii noștri au trăit ceea ce trăiesc astăzi Sara și Tiana.

Și am citit ceea ce a scris Dagen despre cazul nostru.

Ce a scris Dagen atunci

Redactorul-șef Vebjørn Selbekk a publicat un comentariu intitulat „Demonizarea Norvegiei”, în care critica presa creștină internațională pentru că portretiza Norvegia ca o țară care persecuta familiile creștine.

Jurnalistul Tarjei Gilje a scris că atenția internațională în jurul cazului Naustdal era „atât de lipsită de informații, încât a reprezentat mai degrabă un obstacol decât un ajutor.” Norvegia nu era Uniunea Sovietică. Sistemul funcționa. Noi – familiile, susținătorii, presa internațională – exageram.

Invoc aceste articole nu pentru a regla conturi mai vechi. Le menționez pentru că Dagen Suedia publică astăzi, în cazul familiei Samson, un articol cu un titlu aproape identic ca structură retorică: „Un copil dintr-o familie creștină a fost preluat – dar este adevărată povestea care circulă?”

Aceeași îndoială sistematică față de familie. Același ton de supunere față de statul acuzat. Același reflex de a pune sub semnul întrebării narațiunea victimei înainte de a pune sub semnul întrebării sistemul.

O mărturisire privată care nu a devenit publică

Am păstrat timp de ani de zile un email de la un jurnalist Dagen. Nu îi voi da numele public – nu acesta este scopul acestei scrisori. Dar în acel email, jurnalistul și-a exprimat regretul față de modul în care Dagen acoperise cazul nostru. Nu public. Doar în privat. Îl respect pentru curajul de a recunoaște o greșeală, chiar și în particular.

Și tocmai de aceea lansez o propunere directă: sunt dispus să pun în legătură jurnaliștii Dagen Suedia cu acest coleg al lor din Norvegia. Nu pentru a-i umili pe cei care s-au înșelat atunci. Ci pentru că un jurnalist care a greșit și a reflectat ulterior este, uneori, cel mai bun profesor pentru colegii care comit aceeași greșeală.

O legătură instituțională pe care Dagen nu o poate ignora

Sunt conștient că Dagen Suedia și redacțiile norvegiene nu sunt armonizate editorial. Dar Dagen Suedia este deținut de Mentor Medier, o companie media norvegiană, înrădăcinată în același peisaj al presei creștine scandinave. Ignoranța instituțională față de propriul trecut recent nu este un argument. Este o alegere.

Ce a omis Dagen Suedia să scrie acum

Articolul din 12 iulie pune sub semnul întrebării dacă povestea familiei Samson este adevărată. Iată ce nu a pus sub semnul întrebării:

  1. Ancheta penală împotriva părinților Samson a fost clasată de un procuror suedez independent. Nu au existat probe pentru nicio condamnare. Copiii retrăseseră deja declarațiile inițiale înainte ca procurorul să ajungă la această concluzie.
  2. Dosarul serviciilor sociale – pe care Dagen spune că l-a consultat – conține formulări explicite: copiii trebuie să poată dezvolta „valori sănătoase, contemporane” și să fie „eliberați de responsabilitatea de a susține valorile familiei.”

Acestea nu sunt interpretări ale familiei. Sunt cuvintele statului suedez. Când un stat separă copii de părinți și invocă – fie și parțial – valorile religioase ale familiei ca factor de risc, acesta este, prin definiție, un act care atinge libertatea religioasă. Nu este nevoie de presă internațională pentru a formula această concluzie.

Întrebarea corectă nu este dacă „povestea este adevărată?” Întrebarea corectă este: de ce, după ce procurorul a clasat cazul, după trei ani și jumătate de detenție forțată, Sara și Tiana Samson nu au fost eliberate și aduse acasă?

Ce a demonstrat CEDO după ce Dagen a apărat Barnevernet

În septembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Camera Mare – a condamnat Norvegia pentru violarea Articolului 8 al Convenției Europene, în cazul Strand Lobben și alții c. Norvegiei, cu 13 voturi contra 4.

În ultimii zece ani, Norvegia a fost condamnată la CEDO în 23 de cazuri distincte legate de Barnevernet, vizând drepturile a 40 de persoane individuale – inclusiv trei condamnări în aceeași zi, pe 1 iulie 2021.

Studii academice publicate în reviste internaționale de specialitate au concluzionat că practica norvegiană de protecție a copilului se află „în contradicție sistemică cu drepturile omului.”

Acesta este răspunsul pe care istoria l-a dat poziției editoriale pe care Dagen a adoptat-o în 2015–2016.

Suedia nu este Norvegia. Dar CEDO a condamnat deja Suedia pentru violarea Articolului 8 în cazuri de protecție a copilului — Olsson, Eriksson și altele. Același articol, același drept, același tip de decizie.

Un apel, nu un atac

Nu scriu această scrisoare pentru a distruge credibilitatea Dagen. Scriu pentru că Dagen are o identitate declarată: un ziar creștin, o voce pentru valori ancorate în credință și în demnitatea umană.

Biblia pe care Dagen o invocă implicit prin tot ceea ce publică spune, în Proverbe 31:8: „Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!”

Sara și Tiana Samson nu pot vorbi singure. Sunt copii separați de familia lor de 1.317 zile, fără ca nicio instanță penală să fi condamnat vreodată pe cineva pentru ceva.

Mă uit la cazul lor și mă văd pe mine, cu zece ani în urmă. Mă uit la articolele Dagen și le recunosc.

Sper că și cei de la Dagen recunosc. Și sper că, de data aceasta, vor alege diferit.

Marius Bodnariu

Naustdal, Norvegia – exilat în România
Tată și martor

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: