HomeActualități Americane

Curtea Supremă ar putea anula discriminarea pe criterii rasiale la admiterea în facultăți

Curtea Supremă ar putea anula discriminarea pe criterii rasiale la admiterea în facultăți

Curtea Supremă a audiat recent două cazuri care i-ar putea determina pe judecători să se pronunțe împotriva discriminării pozitive, o politică prin ca

Curtea Supremă a audiat recent două cazuri care i-ar putea determina pe judecători să se pronunțe împotriva discriminării pozitive, o politică prin care universitățile favorizează persoane din diverse grupuri minoritare în procesele de admitere, informează Ben Zeisloft, Daily Wire.

Students for Fair Admissions, o grupare care se opune acestui tip de acțiuni de afirmare, a depus plângeri atât împotriva Universității Harvard, cât și împotriva Universității din Carolina de Nord, pentru că „utilizează politici și proceduri discriminatorii din punct de vedere rasial și etnic“ în procesul de acceptare a studenților.

În plângerea contra Harvard se precizează că studenții americani de origine asiatică au nevoie de note mult mai mari la testele standardizate pentru a fi admiși de către instituțiile de învățământ superior de elită.

Membrii cu înclinații conservatoare ai Curții Supreme și-au exprimat scepticismul față de practicile de admitere bazate pe criterii rasiale, în timp ce avocații celor două universități își prezentau argumentele.

Judecătorul Brett Kavanaugh a declarat că astfel de politici sunt „potențial periculoase și trebuie să li se pună capăt“, în timp ce Amy Coney Barrett i-a întrebat pe avocații Universității din Carolina de Nord când se preconizează renunțarea la aceste politici. Judecătorul Clarence Thomas a declarat că a „auzit pronunțându-se cuvântul ‘diversitate’ de mai multe ori“ și că nu are „nicio idee la ce se referă“.

„Admiterea la facultate este un joc în care întotdeauna când cineva câștigă, altcineva pierde“, a adăugat judecătorul Samuel Alito, potrivit unui articol Reuters.

„Iar dacă acorzi un ‘plus’ unei persoane care se încadrează în categoria minorităților subreprezentate, dar nu și altei persoane, atunci o dezavantajezi pe aceasta din urmă“.

Numeroase studii au evidențiat, într-adevăr, dezavantajele cu care se confruntă americanii de origine asiatică în cadrul proceselor de admitere la facultate, care încearcă să rezerve locuri pentru studenții de culoare și hispanici.

Un studiu din 2009 a concluzionat că asiaticii au nevoie de un rezultat la testul SAT cu aproximativ 140 de puncte mai mare decât candidații albi, cu 270 de puncte mai mare decât candidații hispanici și cu 450 de puncte mai mare decât candidații de culoare, potrivit unui raport al Asian American Coalition for Education.

Judecătorii de la Curtea Supremă care se opun discriminării pozitive ar putea avea un avantaj în cazul intentat Universității Harvard, deoarece judecătoarea Ketanji Brown Jackson, o liberală numită de președintele Joe Biden, s-a recuzat, întrucât a încheiat recent un mandat de șase ani în Harvard Board of Overseers.

Analiștii politici conservatori de la Heritage Foundation au declarat că Instanța Supremă are oportunitatea de a „corecta o greșeală care a sancționat pe nedrept studenții din întreaga națiune care au încercat să urmeze cursurile unor anumite școli“.

Citește și Discriminarea rasială, Harvard și Curtea Supremă

„Colegiile și universitățile americane ar trebui să primească toți studenții care au capacitățile academice, interesele și valorile necesare pentru a obține rezultate bune în aceste instituții“, a declarat Lindsey Burke, director al Centrului pentru politici educaționale în cadrul Heritage Foundation.

„Acestea ar trebui să renunțe la preferințele rasiale în favoarea unei diversități autentice – un corp studențesc admis pe baza meritelor, cu o gamă largă de experiențe de viață și puncte de vedere politice și filozofice, toate acestea contribuind la un climat robust în ceea ce privește libera exprimare și cercetarea academică în campus“.

„Procesul de admitere la facultate ar trebui să se concentreze pe selectarea celor mai strălucite minți, nu pe a-i face pe liberalii de elită să se simtă bine în baza „sensibilității lor în problema rasială“, aceasta fiind tot ce face de fapt ‘discriminarea pozitivă’“, a adăugat Mike Gonzalez, membru senior al Heritage Foundation.

„Discriminarea pozitivă nu rezolvă problema nivelului educațional scăzut al membrilor unor grupuri demografice. Nu rezolvă problema eșecului școlilor publice, a înrăutățirii problemelor socio-economice și familiale sau a cifrei ridicate de copii născuți în afara căsătoriei, care împiedică oamenii să se ridice mai sus. În schimb, impune, prin decret imperial, ca un anumit procent dintr-o instituție de învățământ să fie reprezentat de un anumit grup demografic“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0