Declinul instituției căsătoriei demonstrează încă o dată că aveau dreptate conservatorii

Editorialistul New York Times Charles Blow menționează că, în rândul adulților, persoanele căsătorite vor deveni în curând o minoritate în Statele Unite. Blow nu are o problemă cu asta, așa că pledează pentru a diminua și mai mult motivația de a te căsători. A priceput greșit unele lucruri, dar detaliile nu contează așa mult ca exemplul pe care el însuși îl reprezintă, acela de apatie a clasei conducătoare, sau chiar antipatie, față de căsătorie.   

Instituția căsătoriei se clatină în America, iar redefinirea ei pare doar să-i grăbească declinul. Redefinirea căsătoriei nu s-a oprit la relațiile între persoane de același sex. După ce a câștigat acea luptă, The New York Times a promovat cu entuziasm poliamorul. Asta înseamnă că a reînviat poligamia, fraților! Nu avea nevoie decât de o cosmetizare rapidă. Elitele Americii sunt încântate să îmbrățișeze poligamia – atâta timp cât este redenumită poliamor și flutură stindardul curcubeului, analizează Nathanael Blake într-un articol The Federalist.

Acest demers are efect. Priviți ce se întâmplă în Cambridge, Massachusetts, unde guvernul local a votat în favoarea recunoașterii parteneriatelor domestice între trei sau mai multe persoane. Nu vorbim de un cătun hippie obscur, ci de leagănul Universității Harvard, iar legea a fost formulată cu ajutorul Harvard Law School LGBTQ+ Advocacy Clinic. Acesta e un mare semnal de alarmă.

Ceea ce vedem demonstrează încă o dată că acei conservatori sociali ignorați aveau dreptate în predicțiile lor. În timpul dezbaterilor privind căsătoria între persoane de același sex, activiștii LGBT și-au exprimat indignarea la sugestia că poligamia ar putea fi următorul subiect pe listă. Acum, la mai puțin de un deceniu diferență, ne împing energic pe panta alunecoasă despre care insistau că nu există. Legea imposibilității meritate a lui Rod Dreher are un corolar evident: „Asta nu se va întâmpla niciodată și când se va întâmpla, va fi grozav“.

Citește și Căsătorie homosexuală, incest… Ce mai urmează?

Redefinirea familiei de către revoluția sexuală nu se va opri niciodată la căsătoria între persoane de același sex, dar puțini membri ai Stângii au avut curajul să spună nu extinderii agendei. Oamenii care au declarat sus și tare că recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex nu va avea niciun efect asupra celorlalți dintre noi, vor acum să pedepsească dizidenții care refuză să promoveze și să celebreze astfel de nunți. Oamenii care au susținut că este vorba doar despre adulți ce consimt reciproc, sprijină acum implementarea agendei LGBT în rândul tinerilor, de la copii travestiți până la copilași transgender.

Americanilor li s-a promis că drepturile LGBT însemnau să i se permită lui Ellen să se căsătorească și să fie înțelegători cu Bruce atunci când a decis să devină Caitlyn. Prin urmare, această strategie mincinoasă radicală oferă oportunități politice republicanilor, dacă au curajul să se ridice împotriva ideologilor care ne controlează instituțiile, de la mass-media corporatistă până la Wall Street. Senatorul Tom Cotton, de exemplu, a luat atitudine prin inițierea unui proiect de lege care interzice școlilor să ascundă de părinți confuzia de gen sau tranziția copiilor lor.

Conservatorii pot și ar trebui să-și bazeze candidatura pe aceste chestiuni. Dar puterile consacrate ale culturii noastre ne stau împotrivă, după cum dovedește îmbrățișarea poligamiei (pardon, a poliamorului) în orașul natal al Universității Harvard. Cultura pe care ei o promovează și o susțin este anti-căsătorie, anti-familie și mai ales anti-copii.

Actuala lor acțiune de redefinire a căsătoriei nu provine dintr-un sentiment de venerație față de instituția căsătoriei. La urma urmei, susținătorii căsătoriilor între persoane de același sex nu intenționau să îngreuneze divorțul, și cu siguranță nici cei care susțin recunoașterea relațiilor poligame. Ei doresc mai degrabă recunoașterea oficială a tuturor relațiilor amoroase ale adulților și dizolvarea la cerere a acestora.

Acesta este un model de căsătorie de consum, în care căsătoria este un pas opțional în viață și într-o relație (sau, în cazul poliamorului, în mai multe relații). Respectiva atitudine este strâns legată de o cultură și o economie concentrată pe libertatea și gratificarea adultului.

Citește și Nu trebuie să ne obișnuim niciodată cu noua nebunie culturală

Căsătoria este redefinită pentru a se potrivi unei culturi care încurajează oamenii să trăiască ca niște consumatori dispersați, rupți de trecut și fără niciun interes pentru viitor. Schimbările privind felul în care înțelegem în mod normal căsătoria o fac să pară mai puțin importantă și nedemnă de un statut sau un respect special.

Din această perspectivă, căsătoria este o alegere a stilului de viață care poate fi abandonată după bunul plac. Dar căsătoria înțeleasă corect reprezintă mult mai mult decât atât. Ea unește cele două jumătăți ale rasei umane într-un întreg care leagă trecutul și viitorul umanității. Acest lucru impune ca relația de căsătorie să fie una durabilă, nu efemeră. O societate care nu este organizată să susțină acest tip de căsătorie este o societate care este împotriva copiilor, orice altceva ar afirma.

Și exact asta observăm în cultura noastră, unde ceea ce este cel mai bine pentru copii este sacrificat în mod constant în favoarea dorințelor, intereselor și temerilor adulților. Avem o multitudine de exemple, de la cheltuielile bugetare imense, la impunerea măștii la copiii mici și până la o cultură sexuală care acordă prioritate gratificării adulților în detrimentul nevoii copiilor de a avea un cămin stabil, cu o mamă și un tată. Și mai avem, desigur, ororile avortului.

Într-adevăr, clasa conducătoare a națiunii noastre afișează din ce în ce mai mult o mizantropie anti-natală, care consideră generațiile trecute ca fiind iremediabil nelegiuite, iar cele viitoare – o povară. Activiștii de mediu, de exemplu, nu vorbesc atât de mult despre necesitatea de a proteja planeta pentru generațiile viitoare, ci mai degrabă despre nevoia de a o proteja de generațiile viitoare. Aceste idei sunt adoptate de femeile tinere, așa cum este ilustrat într-o lucrare recentă a lui Suzy Weiss, care decid să fie sterilizate pentru a se asigura că nu vor face niciodată copii.

Citește și Sondaj: Tot mai puțini americani consideră căsătoria necesară pentru a crea familii puternice

Se evidențiază astfel o diferență între practica tradițională a poligamiei și promovarea actualului poliamor. Prima încurajează bărbații puternici să se folosească de oportunitățile de reproducere; pe când cea din urmă favorizează sterilitatea. Vechiul tip de poligamie poate cauza probleme în ceea ce privește stabilitatea pe termen lung a unei societăți, dacă prea mulți bărbați nu reușesc să-și găsească soții; poliamorul modern nu este interesat de efectele pe termen lung, pentru că totul se reduce la clipa de față.

Caracterul efemer se potrivește intereselor celor puternici din domeniul culturii, politicii și finanțelor, dar, oricât ar încuraja și lăuda acest mod de viață, el rămâne antitetic dezvoltării umane. Acest lucru este cel mai bine deservit de cămine stabile, întemeiate pe tiparul familiei naturale – o mamă, un tată și copiii lor.

Traducere și adaptare
Tribuna.US