OPINIE | Occidentul este cel mai bun și trebuie apărat

Nu este rasist să aperi principiile universale, non-rasiale ale civilizației occidentale

Când secretarul de stat Marco Rubio a vorbit la München despre necesitatea păstrării civilizației occidentale, criticii au etichetat remarca sa drept „de extremă dreapta” și „rasism îndulcit”. Deși această reacție este aproape reflexivă pentru stânga modernă, ea ocolește ideea pe care secretarul Rubio încerca să o transmită: civilizația occidentală este bună și merită păstrată.

Un articol de opinie publicat de WORLD Magazine susține că civilizația occidentală trebuie apărată în spațiul public, respingând acuzațiile potrivit cărora o astfel de poziție ar avea un caracter rasist. Articolul, semnat de Joseph Backholm, argumentează că Occidentul nu reprezintă o identitate etnică, ci un set de idei despre libertate, drepturi și rolul statului.

Civilizația occidentală, definită prin idei

Autorul susține că Occidentul nu trebuie confundat cu o identitate rasială sau culturală limitată.

„Civilizația occidentală nu este o etnie” și nici „o moștenire genetică transmisă prin descendență europeană”.

În schimb, civilizația occidentală este prezentată ca un set de principii politice și morale. Printre acestea se află ideea că oamenii sunt creați egal și înzestrați cu drepturi inalienabile care preced chiar guvernul.

În această viziune, rolul statului este de a servi individul, nu invers. Acest model de organizare politică a generat libertate și prosperitate fără precedent.

Modele civilizaționale aflate în competiție

Autorul merge mai departe și compară valorile occidentale cu alte modele politice și religioase. De exemplu, teocrațiile islamice văd statul ca instrument pentru a impune legea religioasă, ceea ce duce la sisteme politice cu puțin respect pentru libertatea individuală.

De asemenea, progresismul contemporan reprezintă o provocare pentru principiile occidentale. În timp ce Occidentul pune accent pe indivizi și egalitatea în fața legii, progresismul vede doar identități de grup și caută rezultate egale pentru toată lumea.

Backholm susține că unele diferențe între modele de civilizație sunt incompatibile și trage o concluzie puternică: nu poți amesteca civilizație occidentală cu teocrația islamică.

Migrația ca indicator al atractivității Occidentului

Un alt argument pentru apărarea Occidentului este fluxul de migrație către statele occidentale. Observând numărul mare de oameni care încearcă să se stabilească în aceste țări sugerează că există ceva unic și bun în ceea ce a construit Occidentul.

În același timp, trebuie respinsă ideea că aprecierea și apărarea civilizației occidentale ar implica respingerea diversității culturale. De exemplu, dacă „un indian intră într-un restaurant, acesta nu este un semn că civilizația colapsează”.

În final, autorul susține că societățile nu pot evita dezbaterea despre valorile care stau la baza sistemelor lor politice. Civilizațiile sunt definite de ideile pe care le promovează și de modul în care acestea sunt aplicate în instituții și în viața publică.

Din această perspectivă, apărarea civilizației occidentale nu ar trebui privită ca un act de intoleranță, ci ca o discuție despre principiile care au stat la baza libertăților moderne.

Modelul occidental rămâne cel mai bun răspuns al umanității până în prezent la întrebarea cum ar trebui oamenii să conviețuiască. Menținerea și apărarea acestor principii este esențială pentru conservarea instituțiilor și libertăților care au caracterizat societățile occidentale în ultimele secole.