Un sondaj recent realizat de INSCOP scoate la iveală o imagine interesantă – și pe alocuri contradictorie – a valorilor care ghidează societatea român
Un sondaj recent realizat de INSCOP scoate la iveală o imagine interesantă – și pe alocuri contradictorie – a valorilor care ghidează societatea românească în prezent. Deși trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide, majoritatea românilor par să prefere stabilitatea, tradiția și reperele morale creștine în detrimentul riscului sau al libertății absolute.
Credința, pilon central al moralității
Pe primul loc în topul valorilor se află religia. Aproape 9 din 10 români (89,4%) consideră că credința este importantă pentru a avea o viață morală, iar peste 70% spun că sunt total de acord cu această idee.
Acest rezultat confirmă faptul că, în România, religia rămâne un reper esențial în definirea binelui și răului, chiar și într-o societate din ce în ce mai modernizată.
Stabilitatea, mai importantă decât prosperitatea
Un alt rezultat puternic arată preferința pentru siguranță: 88,6% dintre respondenți spun că ar alege un trai modest, dar stabil, în locul unuia prosper, dar incert.
Această orientare sugerează o societate precaută, marcată de experiențe economice dificile și de o dorință clară de predictibilitate.
Individualism și încredere scăzută în ceilalți
Românii tind să creadă că trebuie să se descurce singuri: 84% susțin că oamenii ar trebui să nu depindă de alții. În același timp, 74,9% sunt de părere că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți.
Aceste cifre indică un nivel ridicat de neîncredere socială, dar și o cultură a autosuficienței.
Munca, văzută ca principală cale spre succes
Chiar dacă neîncrederea este mare, există totuși o doză de optimism: 80,7% dintre români cred că poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații.
În același timp, 75,3% consideră că merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes, semn că dorința de reușită coexistă cu nevoia de siguranță.
Libertatea – între ideal și teamă de haos
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale sondajului ține de percepția asupra libertății.
- 76,9% dintre români cred că prea multă libertate duce la haos în societate
- însă 69,7% spun că libertatea individuală este mai importantă decât regulile statului
Această aparentă contradicție arată tensiunea dintre dorința de autonomie și nevoia de ordine.
Tradiție vs. schimbare
Românii sunt relativ rezervați în fața schimbărilor majore. Doar 59,1% cred că societatea ar trebui să se adapteze vremurilor noi chiar dacă pierde tradiții.
De asemenea, ideea că poți fi o persoană bună fără religie este acceptată de 68,4% dintre respondenți, dar nu la fel de puternic ca importanța credinței.
Moralitate sau descurcăreală?
Ultima poziție în top este ocupată de afirmația „Este mai important să fii descurcăreț decât corect”, cu un acord de doar 48,2%.
Chiar dacă „descurcăreala” există în mentalul colectiv, majoritatea românilor nu o consideră o valoare dominantă.
Topul valorilor umane în funcție de acordul total sau parțial pentru fiecare dintre cele 12 afirmații:
- Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 89.4%
- Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 88.6%
- Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 84.0%
- Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 80.7%
- Prea multă libertate duce la haos în societate – 76.9%
- Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 75.3%
- Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 74.9%
- Binele societății este mai important decât succesul individual – 73.3%
- Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 69.7%
- Poți fi o persoană bună și fără religie – 68.4%
- Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 59.1%
- Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 48.2%
Datele sondajului au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Foto: AI
COMMENTS