HomeIdeologia de gen

Analiză | Sunt obligate școlile să anunțe părinții când un copil se declară transgender?

Analiză | Sunt obligate școlile să anunțe părinții când un copil se declară transgender?

Nu, statul nu este stăpân peste copiii voștri
Kamala Harris este profund preocupată de copiii noștri
7 lucruri importante pentru protejarea viitorului Americii

Wendell Perez a primit un telefon din partea școlii care ar alarma orice părinte, analizează Ryan Womack pentru ADF.

Oficialii școlii l-au anunțat că fiica sa de 12 ani a încercat să se sinucidă în baia instituției. I s-a spus că a făcut-o pentru că voia să fie băiat, cu nume și pronume masculin.

Lui Wendell nu-i venea să creadă. Acasă, fiica sa nu dăduse niciun semn de disforie de gen sau de nemulțuire că este fată. Familia Perez este catolică și și-a crescut copiii cu o interpretare biblică și științifică a sexului biologic.

Dar când Wendell și soția sa, Maria, au ajuns la școală, au aflat că personalul școlii avusese întâlniri confidențiale cu fiica lor și discutaseră despre nemulțumirea acesteia în ceea ce privește propriul sex.

Wendell și Maria au aflat că profesorii și personalul școlii începuseră să o trateze pe fiica lor ca pe un băiat, fără consimțământul lor și fără a fi informați. Lui Wendell i s-a spus că nu li s-au împărtășit informații legat de „tranziția“ fiicei sale datorită unor „aspecte de confidențialitate“.

Povestea lui Wendell ridică următoarea întrebare: ar trebui ca școala să anunțe părinții când copilul lor se confruntă cu disforie de gen?

Toate școlile au responsabilitatea de a-i informa pe părinți – nu pot ascunde părinților informații privind starea de sănătate mentală sau fizică a unui copil. De aceea, cu ajutorul avocatului Vernadette Broyles, Wendell a dat în judecată districtul școlar din Florida de care aparținea școala fiicei sale pentru că a obstrucționat dreptul său și al soției sale de a decide educația fiicei lor.

Fiica lui Wendell a făcut procesul de tranziție pe plan social cu ajutorul școlii, fără știrea sau consimțământul părinților ei, instituția împingând-o la un stil de viață duplicitar și eliminând drepturile mamei și tatălui ei.

Părinții au dreptul de a fi informați ce se întâmplă cu copilul lor, dar acest drept este în pericol în întreaga națiune.

Povestea lui Wendell este tragică, dar, din păcate, nu singulară

Deși drepturile părintești sunt pre-politice, Constituția le protejează, de asemenea, în temeiul clauzei procesului echitabil. Părintele este responsabil pentru educația, sănătatea mintală și îngrijirea medicală pe care o primește copilul său.

Au existat însă multiple demersuri pentru a eroda dreptul părinților de a fi cei ce decid în privința educației propriilor copii, iar aceste demersuri subminează convingerile religioase și valorile morale ale familiilor.

În luna august, legislativul din California a adoptat S.B.107, o lege care face din respectivul stat un „refugiu sigur“ unde minorii pot face operații și tratamente ireversibile, în urmă cărora devin sterili.

Proiectul de lege permite minorilor să acționeze împotriva voinței părinților și să călătorească în afara statului fără acordul acestora pentru a beneficia de astfel de proceduri.

În același timp, întrucât administrația Biden reinterpretează definiția „sexului“ din Titlul IX pentru a include orientarea sexuală și identitatea de gen, tot mai mulți părinți au văzut cum realitatea sexului biologic este atacată. De cele mai multe ori, lucrurile se petrec fără știrea sau consimțământul lor.

Recent, oficiali federali și de stat au amenințat că vor tăia fondurile pentru masa de prânz acordate unei școli creștine din Tampa, Florida, care deservește familii cu venituri mici – pe motiv că școala nu a fost de acord cu redefinirea radicală a „sexului“ enunțată de administrația Biden în Titlul IX.

Când Alliance Defending Freedom a intentat un proces în numele școlii, administrația Biden a dat înapoi, dar nu ar fi trebuit să fie nevoie să se ajungă în instanță pentru a determina guvernul să respecte libertatea religioasă.

Dar ADF este gata să apere drepturile școlilor publice și ale altor școli laice, care sunt încă afectate de acest mandat ilegal.

Într-un caz ADF din Harrisonburg, Virginia, profesori și părinți au intentat recent un proces împotriva districtului școlar local din cauza noii sale politici care îi obligă pe profesori să se adreseze elevilor utilizând „pronumele lor preferate“, precum și să ascundă de părinți tranziția socială a unui elev.

Într-un alt caz al ADF, un district școlar din Kansas a ajuns la o înțelegere într-un proces intentat de profesoara de matematică Pam Ricard după ce districtul școlar a încercat să o forțeze să folosească „pronumele preferate“ ale unui elev, încălcându-și conștiința și mințindu-i pe părinții acestuia.

Școala a fost de acord să își schimbe politica și a plătit peste $90.000 pentru a acoperi onorariile avocaților lui Pam. Ea este unul dintre numeroșii profesori care au fost sancționați pentru că au refuzat să se conformeze politicilor radicale privind ideologia de gen.

Politici școlare de acest gen sunt mult prea frecvente și este esențial să înțelegem potențialele lor consecințe: daune fizice, morale și psihologice pentru copiii națiunii noastre.

Citește și California: Experimentul monstruos al Guvernatorului Newsom

Un război împotriva inocenței

O întreagă generație de tineri este acum mai confuză ca niciodată în privința propriei sexualități. Într-un sondaj realizat în 2017 de Pew Research Center, 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 36 de ani au declarat că „faptul că o persoană este bărbat sau femeie“ nu este determinat de „sexul avut la naștere“.

Întrucât ideologia de gen se bazează pe cele mai înșelătoare afirmații și dovezi, trebuie să-i recruteze doar pe cei mai impresionabili în turma sa. Acesta este motivul pentru care activiștii s-au concentrat pe a transforma școlile în terenuri de testare pentru ideologia de gen.

Creșterea rapidă a numărului de copii care se identifică drept „non-binari“ ar trebui să servească drept avertisment. Deși activiștii încearcă să le impună copiilor propriile lor convingeri privind genul, dovezile arată că disforia de gen este un fenomen social.

Potrivit Colegiului American al Pediatrilor, 80-95% dintre copiii care suferă de disforie de gen își vor accepta în cele din urmă sexul biologic, atât timp cât li se permite să treacă prin pubertatea naturală, în loc să le fie „afirmată“ identitatea transgender.

În plus, numai părinții au autoritatea de a lua decizii medicale pentru copiii lor minori, iar tranziția socială este o decizie ce ține foarte mult de sănătatea mintală. După cum scrie expertul în disforie de gen, Dr. Stephen B. Levine, „tranziția socială are un efect crucial asupra persistenței disforiei de gen“. El adaugă că „tranziția socială înainte sau în timpul pubertății … este o intervenție psihoterapeutică care influențează dramatic rezultatele“.

Prin încurajarea tranziției sociale, mulți oficiali școlari îi împing pe copii spre tranziția medicală, inclusiv a terapiei hormonale și operațiilor. Aceste proceduri cauzează daune ireversibile, cu repercusiuni majore asupra întregii vieți a copilului.

A stârni confuzie în mintea unei generații cu privire la realitatea biologică reprezintă o amenințare existențială pentru societate. Nicio societate nu poate prospera dacă nu înțelege scopul trupului fizic.

Vernadette Broyles, președinte și avocat în cadrul Child and Parental Rights Campaign, îl reprezintă pe Wendell Perez și familia sa în procesul împotriva districtului școlar. Ea se opune, de asemenea, încercărilor Departamentului de Educație de a extinde domeniul de aplicare al Titlului IX pentru a impune tuturor școlilor publice „să adopte ca politică proprie afirmarea identității de gen și să facă acest lucru fără nicio prevedere privind notificarea și consimțământul părinților“.

Broyles spune că această politică „va anula drepturile părinților, va distruge protecțiile de care beneficiază fetele în ceea ce privește intimitatea, siguranța și concurența echitabilă în sport. Și va dăuna sănătății copiilor, pentru că îi va pune pe aceștia pe o pistă care duce de la tranziția socială la tranziția medicală, adică la proceduri dăunătoare“.

De fapt, există dovezi că cel puțin un spital colaborează cu școlile pentru a promova ideologia de gen. Potrivit unui raport recent, documentele arată că Children’s Hospital din Chicago colaborează cu școlile din zonă într-un program de educație radicală în materie de gen, care include o prezentare de instruire numită „Beyond Binary: Gender in schools“.

O asociație pentru „sănătatea transgenderilor“, World Professional Association for Transgender Health (WPATH), și-a revizuit recent îndrumările pentru a încuraja diverse proceduri și operații destinate copiilor cu vârste și mai mici. Acestea includ mastectomii pentru fete, precum și modificări hormonale și operații ireversibile atât pentru băieți, cât și pentru fete.

Ce trebuie făcut?

Drepturile părintești nu sunt întotdeauna protejate în fiecare stat sau instanță federală cu aceeași atenție acordată altor drepturi fundamentale. Din fericire, unele state au remediat această problemă prin adoptarea de legi care să protejeze drepturile părintești.

Dar există încă lacune și neconcordanțe în legislația privind drepturile părintești. Este important să continuăm să milităm pentru legi care să protejeze părinții și copiii de toate politicile guvernamentale care intervin în mod nejustificat în drepturile părinților de a-și îndruma și proteja copiii.

Părinții pot face diferența prin a se educa pe subiect și a deveni activi în școlile lor locale. Demersurile la nivel de stat și federal de a recunoaște părinții drept principalii educatori ai copiilor lor trebuie încurajate.

În primul rând, părinții trebuie să își cunoască drepturile

În calitate de principali educatori ai copiilor lor, părinții ar trebui să știe ce li se predă copiilor lor și ar trebui să aibă libertatea de a-i retrage de la cursurile controversate. Dacă există un aspect pozitiv adus de lockdown-urile COVID, acesta ar fi deșteptarea părinților cu privire la ceea ce le predau școlile copiilor lor.

În al doilea rând, școlile trebuie trase la răspundere prin revizuiri periodice din partea părinților

Școlile trebuie să ofere transparență cu privire la ceea ce predau în clasă și în afara ei. În ciuda afirmațiilor repetate în sens contrar, școlile au responsabilitatea de a-i informa pe părinți – trebuie să le spună părinților când copilul lor se identifică ca fiind de sex opus sau dacă solicită utilizarea unui alt nume sau pronume.

Family Educational Rights and Privacy Act (FERPA) impune școlilor să ofere părinților posibilitatea de a „inspecta și revizui“ dosarele educaționale ale copiilor lor, dacă elevul nu a împlinit vârsta de 18 ani. Iar legea nu interzice unei școli să divulge proactiv informații unui părinte.

Citește și Părinții trebuie să aibă conversații dificile cu copiii lor pentru a contracara un atac progresist

În al treilea rând, părinții ar trebui să-și cunoască opțiunile

Dreptul unui părinte de a decide educația copiilor săi nu dispare când acesta intră pe poarta școlii.

Dacă școlile publice nu le susțin valorile fundamentale, părinții ar trebui să ia în considerare alternativele. În ultimii doi ani, încrederea în școlile publice a scăzut dramatic, ochiii multor părinți deschizându-se.

Părinții sunt mai mult ca niciodată pregătiți să își apere libertățile constituționale în școlile publice și ar trebui să aibă libertatea de a alege o școală aliniată propriilor valori, inclusiv școli private și religioase sau educația la domiciliu.

Familia are rolul ei

Deci, ar trebui ca școala să anunțe părintele când copilul său are probleme cu propria identitate de gen? Absolut.

Copiii se nasc în familii. Familia este prima și cea mai fundamentală societate. Legile noastre ar trebui să susțină ordinea naturală conform căreia părinții sunt cei care se ocupă de educația copiilor și să respingă ideea că un copil ar fi produsul sau proprietatea statului.

De aceea, părinții au responsabilitatea și dreptul aferent de a-și educa și  crește copiii.

Nici școlile, nici guvernul, nici cadrele medicale nu ar trebui să treacă peste drepturile părinților de a-și educa urmașii așa cum consideră de cuviință. Activiștii se folosesc de ideologia radicală de gen pentru a sancționa nu doar părinții, ci și bisericile, organizațiile religioase și persoanele care nu se conformează viziunilor lor heterodoxe.

Acum este momentul să ne unim puterile pentru a susține familia ca unitate de bază a societății.

După cum spune Wendell, „Trebuie să fim una. Trebuie să luptăm împreună. … Noi, în calitate de credincioși, trebuie să luăm atitudine și să apărăm fără teamă această instituție care a fost stabilită de Dumnezeu însuși“.

Drepturile părintești sunt esențiale pentru o societate prosperă, deoarece părinții sunt cei mai potriviți pentru a ajuta un copil să crească, să învețe și să înfrunte lumea. Oameni ca Wendell și Maria Perez își iau în serios responsabilitățile de părinți și luptă cu curaj pentru drepturile fundamentale ale tuturor părinților de a decide creșterea și educația propriilor copii.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0