A apărut o nouă melodie care face furori pe internet și pur și simplu nu-ți mai iese din cap. Dar dacă ar fi fost creată de un robot sau dacă artistul
A apărut o nouă melodie care face furori pe internet și pur și simplu nu-ți mai iese din cap. Dar dacă ar fi fost creată de un robot sau dacă artistul însuși ar fi un produs al inteligenței artificiale (AI)? Au Site-urile de streaming obligația de a eticheta muzica ca fiind generată de AI? Și chiar contează, dacă îți place ceea ce auzi?
Un sondaj publicat recent sugerează că 97% dintre respondenți nu ar putea recunoaște o melodie generată de AI. Dar există câteva semne revelatoare – dacă știi unde să te uiți.
- Fără concerte live sau prezență pe social media
Muzica generată de inteligența artificială a devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale verii trecute, după ce acuzațiile că trupa The Velvet Sundown era generată de inteligența artificială au devenit virale.
Trupa, care nu avea o casă de discuri și o prezență minimă pe rețelele sociale, a acumulat rapid sute de mii de ascultători lunari pe Spotify după ce a lansat două albume la doar câteva săptămâni distanță unul de celălalt – iar lumea muzicală a devenit suspicioasă.
Trupa a negat inițial acuzațiile, descriindu-se ulterior ca un proiect sintetic „ghidat de direcția creativă umană și compus, interpretat și vizualizat cu ajutorul inteligenței artificiale”.
Ei au susținut că proiectul era o „provocare artistică”, nu o păcăleală, dar mulți fani s-au simțit trădați.
Detectivii de pe internet erau suspicioși în privința fotografiilor retușate ale trupei, care prezentau fundaluri nedescriptibile și un filtru portocaliu cald.
- Educația clasică, cea mai bună apărare împotriva școlilor infestate de inteligența artificială
- Un psiholog explică modul în care Inteligența Artificială și algoritmii ne influențează viața
- Cum va „modela” inteligența artificială „societatea viitorului”
- Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram
De asemenea, nu existau dovezi că ar fi cântat live – nici recenzii entuziaste postate online de fani, nici fotografii sau videoclipuri de la concerte. Membrii trupei nu acordaseră interviuri și nu păreau să aibă conturi individuale pe rețelele de socializare.
Analizarea prezenței unui artist în viața reală și în mediile sociale poate fi un indicator util pentru a stabili dacă acesta este real sau nu. Însă experții declară pentru că, datorită tehnologiei sofisticate și în rapidă dezvoltare, este din ce în ce mai dificil să se determine dacă o melodie a fost compusă cu ajutorul AI.
Totuși, deși poate fi dificil, ei spun că există semne la care ascultătorii pot fi atenți.
- Un mix de hituri într-un blender
Când unii artiști au început să creeze muzică AI în urmă cu aproximativ cinci ani, aceasta putea genera doar trei secunde odată, fiind nevoie de aproximativ 10 ore pentru a crea un minut de audio.
Acum, o melodie întreagă poate fi generată rapid cu o singură comandă, declanșând ceea ce experții din industrie au descris ca o „explozie” a muzicii generate de AI, denumită uneori „slop” – pe platformele de streaming.
O melodie cu un caracter stereotip – drăguță, dar fără prea multă substanță sau încărcătură emoțională – poate fi un semn al utilizării AI, spun muzicienii și specialiștii în domeniul tehnologiei, la fel ca și vocile care par să fie fără suflu.
Melodiile create de AI tind să respecte structuri generice de versuri-refren și, de obicei, nu au un final satisfăcător. AI este, de asemenea, mai predispusă să creeze versuri care respectă o structură gramaticală corectă, spune specialiștii, în timp ce unele dintre cele mai frumoase sau memorabile cuvinte scrise de oameni nu au întotdeauna sens.
Un alt semn revelator este nivelul nerealist de productivitate. Prof. Gina Neff, de la Centrul Minderoo pentru Tehnologie și Democrație al Universității din Cambridge, descrie cum un artist a fost recent considerat a fi AI după ce a lansat simultan mai multe albume cu melodii similare.
Melodiile lor semănau cu un mix de trupe rock din anii ’80 – ca „hituri rock clasice puse într-un blender”.
„Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru va fi suficient ca muzică de fundal”, continuă ea, „dar nu va funcționa pentru crearea superstarurilor viitorului, care, desigur, se inspiră din trecut, dar apoi creează ceva complet nou din acesta”.
- AI nu a trăit încă suferința sau bucuria unei experiențe reale de viață
Uneori, ceea ce poate ieși în evidență este o melodie care sună aproape prea perfectă, lipsită de defecte și variații minore.
Acest lucru ar putea însemna o voce fără efort și o producție excesiv de lustruită, potrivit lui Tony Rigg, consultant în industria muzicală și lector în managementul industriei muzicale la Universitatea din Lancashire.
El adaugă că expresiile ciudate, transmiterea emoțională nefirească și versurile care par generice sau repetitive pot fi, de asemenea, indicii.
„AI nu a simțit încă suferința… Cunoaște doar tipare”, explică el. „Ceea ce face muzica umană nu este doar sunetul, ci poveștile din spatele ei”.
De asemenea, merită să acordați o atenție deosebită vocii. „Cântăreții” AI sună adesea puțin neclar. Consoanele și consoanele oclusive (sunete dure precum „p” și „t”) nu sunt tocmai corecte. S-ar putea să auziți armonii „fantomă”, în care vocile de fundal apar și dispar aleatoriu.
Cu toate acestea, Rigg numește aceste semne „indicii, nu dovezi”, recunoscând că nu este foarte ușor pentru ascultătorul obișnuit să detecteze melodiile generate de AI.
Pe lângă faptul că este utilizată pentru a genera melodii complete, inteligența artificială devine și un instrument pe care unii artiști consacrați îl folosesc pentru a-și susține creativitatea.
În prezent, artiștii nu au nicio obligație – și nici o modalitate uniformă – de a informa fanii dacă și cum utilizează AI.
Unii sunt foarte deschiși: Beatles, de exemplu, au folosit învățarea automată pentru a extrage vocea lui John Lennon dintr-o înregistrare pe casetă din anii 1970, pentru a lansa ceea ce au numit „ultima lor melodie”, Now and Then, în 2023.
- Pași către transparență
În prezent, platformele de streaming nu au obligația legală de a eticheta melodiile generate de AI, în ciuda solicitărilor tot mai numeroase de a indica astfel de piese.
În ianuarie, platforma de streaming Deezer a lansat un instrument de detectare a AI, urmat în această vară de un sistem care etichetează muzica generată de AI.
Deezer afirmă că sistemul său de detectare poate semnaliza piesele create cu cele mai prolifice instrumente de creare a muzicii bazate pe inteligență artificială și lucrează la extinderea capacității sale de a detecta muzica creată de alții. Compania afirmă că riscul de rezultate fals pozitive – de exemplu, semnalizarea incorectă a unei piese create de un om – este foarte scăzut.
Săptămâna aceasta, compania a declarat că o treime (34%) din conținutul încărcat pe platforma sa a fost generat în totalitate de AI – aproximativ 50.000 de piese pe zi.
Manuel Moussallam, directorul de cercetare al Deezer, spune că echipa sa a fost atât de surprinsă de numărul mare de melodii semnalate de detector la prima lansare, încât au fost „destul de convinși că aveam o problemă”.
Instrumentul a semnalat rapid că muzica formației The Velvet Sundown – care a devenit virală în vara aceasta – este „100% generată de AI”.
Alte platforme au anunțat recent măsuri pentru o mai mare transparență.
- Dar până la urmă contează?
Dacă a început să îți placă de un artist nou, contează dacă acesta sau melodiile sale sunt create de AI?
Unii consideră că prezența AI este irelevantă – implicarea este determinată de plăcere, iar muzica pe care oamenii o iubesc își îndeplinește deja scopul principal.
Alții spun că fanii muzicii ar trebui să poată face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce ascultă.
Artiștii și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la impactul AI, iar sute de muzicieni au protestat împotriva utilizării melodiilor lor în procesul de antrenare a instrumentelor AI.
Apoi, dar nu și cel mai puțin important, este aspectul financiar. Tot mai mulți creatori anonimi inundă platforme precum YouTube, TikTok sau Instagram cu muzică generată integral de inteligența artificială, monetizând milioane de vizualizări fără ca publicul să știe mereu ce ascultă.
Fenomenul ridică semne de întrebare serioase: algoritmii pot produce volume uriașe de conținut la costuri minime, sufocând artiștii reali și distorsionând piața prin optimizare agresivă pentru click-uri și reclame.
În spatele unor beat-uri „virale” se pot ascunde sisteme automate care exploatează tendințe, date și lacune legislative, transformând creativitatea într-o fabrică de profit opacă și greu de reglementat.
COMMENTS