„Coaliția de Voință” convine să ofere garanții de securitate Ucrainei, cu sprijinul SUA. Ce rol va juca România

Coaliția de Voință și SUA au stabilit la Paris pilonii garanțiilor de securitate post-război pentru Ucraina, principalii fiind implicarea SUA în monitorizarea și verificarea armistițiului, o forță multinațională condusă de Europa (Franța și Marea Britanie) și angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui nou atac din partea Rusiei. Este prima reuniune a Coaliției la care participă SUA.

Marea Britanie și Franța vor înființa hub-uri militare pe teritoriul Ucrainei și vor construi facilități protejate pentru producerea de arme și echipamente militare destinate acestei țări, dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului între Kiev și Rusia, a declarat marți premierul britanic Keir Starmer.

Aceste angajamente, care oferă unele dintre cele mai clare detalii de până acum privind garanțiile de securitate pe care aliații occidentali le vor oferi Ucrainei, vin în contextul în care Statele Unite își continuă eforturile pentru a pune capăt luptelor dintre Rusia și Ucraina.

Marți, lideri și oficiali de rang înalt din Europa, Statele Unite și alte țări partenere s-au reunit la Paris pentru a discuta două dintre problemele centrale ale negocierilor de pace: garanțiile de securitate menite să protejeze Ucraina de un viitor atac rusesc și un pachet economic condus de SUA pentru a ajuta Kievul să se redreseze după război.

La reuniune a participat și România, reprezentată de președintele Nicușor Dan.

Liderii europeni, împreună cu aliații lor din Canada, Australia și alte state, s-au angajat să participe la monitorizarea și verificarea unei încetări a focului sub coordonare americană, precum și la angajamente pe termen lung pentru armata ucraineană și la promisiuni cu caracter juridic de a sprijini Ucraina în cazul unui nou atac rusesc.

Un acord separat anglo-francez cu Ucraina detaliază ajutorul suplimentar pe care cele două țări îl vor oferi Kievului după un armistițiu. Deși Marea Britanie și Franța au declarat anterior că sunt pregătite să formeze nucleul unei forțe de reasigurare în Ucraina după război, detaliile concrete ale acestui sprijin nu fuseseră stabilite până acum.

• Trump lansează un fond global de sprijin pentru Ucraina. România contribuie cu 50 de milioane de euro
• Administrația Trump aprobă un nou pachet de arme în valoare de 825 de milioane $ pentru Ucraina
• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Dimensiunea forței de reasigurare și numărul țărilor participante rămân neclare. Reuniunea de marți de la Paris a fost convocată, în parte, deoarece unele state europene care își exprimaseră disponibilitatea de a participa la garanțiile de securitate pentru Ucraina au început să ezite în a-și asuma angajamente concrete.

Potrivit diplomaților implicați în discuții, oficialii administrației Trump au subliniat că rolul de garant de ultimă instanță al Statelor Unite depinde de angajamente clare de sprijin din partea aliaților europeni ai Ucrainei.

„Sprijinul și participarea americană sunt foarte importante pentru multe țări”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Oficialii europeni au precizat că speră ca Casa Albă să își asume public, în zilele următoare, acest rol de susținere din partea SUA.

Rolul Statelor Unite în susținerea garanțiilor de securitate europene nu a fost încă definit complet, însă diplomații afirmă că acesta ar include sprijin logistic, tehnologie pentru monitorizarea armistițiului și ajutor militar suplimentar, inclusiv, posibil, utilizarea forțelor aeriene americane, dacă Rusia ar relua luptele.

Vorbind alături de Zelenski și de liderii britanic și german, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a afirmat că partenerii Ucrainei „au finalizat în mare măsură protocoalele de securitate” pentru a oferi garanții Kievului.

„Președintele [Trump] susține ferm protocoalele de securitate”, a spus Witkoff. „Aceste protocoale au scopul, A, de a descuraja orice atacuri, orice atacuri viitoare asupra Ucrainei și, B, dacă există atacuri, de a apăra. Și le vor face pe ambele. Președintele nu dă înapoi de la angajamentele sale”.

Witkoff a adăugat că Ucraina, Statele Unite și alți parteneri sunt „foarte, foarte aproape” de finalizarea unui sprijin economic solid pentru Ucraina postbelică.

Rolul României

Șeful statului român a reafirmat public poziția Bucureștiului, precizând că România nu va trimite trupe în Ucraina. După încheierea discuțiilor, președintele a explicat că întâlnirea a avut ca rezultat un document militar elaborat de echipe tehnice și de securitate, care stabilește modul de funcționare al garanțiilor de securitate pentru Ucraina, inclusiv mecanismele de coordonare între statele participante. Dan a dat asigurări că acest document va trece prin votul Parlamentului României, pentru a avea legitimitate.

„Documentul este împărțit pe mai multe paliere. Pe de o parte, este împărțit pe patru piloni care sunt pe de o parte echiparea corespunzătoare a Armatei ucrainene, pe de altă parte, pentru fiecare dintre aer, apă, terestru există un mecanism de răspuns. Asta e o primă împărțire.

Pentru fiecare dintre acești patru piloni există o națiune lider care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta. De exemplu pe partea de maritim, România împreună cu Turcia și Bulgaria fac o deminarea în apele Mării Negre și vor continua să facă asta. Va fi parte din acest pilon naval.

Pe altă parte, există un mecanism de răspuns. E foarte important că SUA sunt parte. Un mecanism de răspuns în care în linii mari în primele 24 de ore este Ucraina, 48 de ore forțele europene sau ale Coaliției de voință și 72 de ore, un răspuns al SUA… Cam de tipul ăsta este structurat”.

Monitorizarea păstrării păcii este coordonată de SUA”, a spus Nicușor Dan.

În timp ce liderii europeni și americani vorbesc despre progrese în definirea protocoalelor de securitate și a sprijinului economic post-război, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pașii făcuți sunt pozitivi, dar insuficienți, cerând transformarea angajamentelor în documente formale, susținute de parlamentele occidentale.

În acest context, rolul României rămâne unul logistic și strategic, de susținere a cadrului internațional de securitate pentru Ucraina, fără participare militară directă, dar cu accent pe unitatea transatlantică și coordonarea între aliați.