Partenerii SUA din Asia și Orientul Mijlociu se aliniază la Washington, în timp ce Europa încearcă să păstreze distanța. România este reprezentată de
Partenerii SUA din Asia și Orientul Mijlociu se aliniază la Washington, în timp ce Europa încearcă să păstreze distanța. România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, singurul lider observator invitat de președintele Donald Trump să susțină un discurs la reuniune
Președintele Donald Trump va găzdui joi, la Washington, reuniunea inaugurală a așa-numitului „Consiliu pentru pace”, la care vor participa reprezentanți ai țărilor membre pentru a anunța strategiile și finanțarea pentru reconstrucția Gazei.
În timp ce aliații occidentali ai SUA păstrează o atitudine prudentă față de consiliu, unele țări din Orientul Mijlociu se alătură primei reuniuni, care va avea loc la Institutul pentru Pace al SUA din Washington.
Lăudând „potențialul nelimitat” al consiliului, Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Consiliul Păcii se va dovedi a fi cel mai important organism internațional din istorie”.
Criticii au criticat „agenda imperială” a lui Trump, având în vedere că mulți analiști consideră că statutul extins al consiliului rivalizează cu cel al Organizației Națiunilor Unite. Trump a fost criticat și pentru că a oferit locuri în consiliu lui Vladimir Putin.
Pentru unii participanți la reuniunea de joi de la Washington, miza nu este doar diplomatică, ci și internă, întrucât deciziile luate la reuniunea inaugurală privind Gaza ar putea avea repercusiuni în țările lor.
Ordinea de zi
Principalul subiect al reuniunii inaugurale de joi este planul de reconstrucție a Gazei. Se preconizează că SUA vor anunța fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari din partea statelor membre „pentru eforturile umanitare și de reconstrucție din Gaza”.
Consiliul ar trebui să afle mai multe detalii despre așa-numita Forță Internațională de Stabilizare, care ar urma să asigure ordinea în Gaza, conform planului în 20 de puncte al administrației Trump pentru a pune capăt războiului Israelului în Fâșia Gaza, anunțat anul trecut.
- România, invitată de Trump să devină membru în „Consiliul pentru Pace”
- Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii organizat de Trump la Washingon. Ce rol va avea România
- Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram
Aceasta propunea un armistițiu etapizat în Gaza, dezarmarea Hamas și instituirea unei structuri de guvernare tehnocratice pentru administrarea teritoriilor palestiniene în perioada de tranziție.
Cine vine la Washington și cine nu?
Casa Albă a invitat oficial 50 de țări să se alăture Consiliului Păcii, 35 de lideri manifestându-și interesul până în prezent. Până în prezent, 26 de țări au acceptat invitația și au fost desemnate ca membri fondatori ai consiliului. Cel puțin 14 țări au refuzat invitația.
Europa
Europa este divizată în privința Consiliului pentru Pace al lui Trump și a statutului său extins, pe care președintele SUA ar continua să îl prezideze și după încheierea mandatului său.
Uniunea Europeană a declarat că nu intenționează să se alăture Consiliului pentru Pace din cauza preocupărilor legate de statutul acestuia, iar președinta Ursula von der Leyen a declinat invitația la reuniunea de joi.
Invitația adresată de Trump președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa un loc în consiliu a complicat și mai mult orice aliniere a țărilor europene, în timp ce războiul din Ucraina continuă. Până în prezent, Putin rămâne indecis cu privire la aderarea sa.
Marile puteri europene, printre care Franța, Germania, Regatul Unit și Spania, au refuzat invitațiile de a se alătura Consiliului Păcii în calitate de membri.
În ciuda îngrijorărilor, UE o trimite pe comisarul său pentru Mediterana, Dubravka Suica, în calitate de observator la reuniunea de joi. Un purtător de cuvânt a declarat că, deși rămân întrebări cu privire la cartă, UE va colabora cu SUA la „punerea în aplicare a planului de pace pentru Gaza”.
Deși UE nu s-a alăturat consiliului în calitate de membru, două țări membre ale blocului – Ungaria și Bulgaria – s-au alăturat. Prim-ministrul ungar Viktor Orban, care participă la reuniune, este un aliat apropiat al lui Trump.
Kosovo și Albania s-au alăturat, de asemenea, în calitate de membri ai consiliului și vor participa la reuniunea de joi.
Italia, Cipru, Grecia și România au confirmat că vor trimite reprezentanți în calitate de „observatori”. Președintele României, Nicușor Dan, care se ocupă și de politica externă, va participa personal.
Orientul Mijlociu
Mai multe puteri regionale importante din Orientul Mijlociu s-au alăturat Consiliului pentru Pace al lui Trump.
Din partea Israelului, ministrul de externe Gideon Saar va participa la reuniunea de joi.
Aliații de lungă durată ai SUA, Emiratele Arabe Unite, Marocul și Bahrainul, au fost printre primele state arabe care au acceptat să se alăture luna trecută, urmate de Egipt.
Apoi, cea mai mare economie din regiune, Arabia Saudită, s-a alăturat Turciei, Iordaniei și Qatarului, declarând că aceste țări se angajează să sprijine „dreptul Palestinei la autodeterminare și la statalitate, în conformitate cu dreptul internațional”. În cele din urmă, și Kuweitul s-a alăturat. Toate aceste țări trimit delegații la reuniune.
Asia și Oceania
Din Asia Centrală, președinții Kazahstanului și Uzbekistanului – Kassym-Jomart Tokayev și, respectiv, Shavkat Mirziyoyev – vor participa la reuniunea de la Washington în calitate de membri ai Consiliului pentru Pace.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev se deplasează, de asemenea, în capitala SUA pentru reuniune, tot în calitate de membri ai consiliului.
Din Asia de Sud-Est, președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, se află și el la Washington pentru reuniune, în timp ce secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, va participa la reuniunea membrilor consiliului.
Pakistanul este singura țară din Asia de Sud care se alătură Consiliului pentru Pace al lui Trump. Prim-ministrul Shehbaz Sharif se deplasează la Washington pentru a participa la reuniune. India afirmă că își reexaminează invitația, dar nu s-a alăturat încă consiliului și nu trimite pe nimeni în calitate de observator.
Între timp, Noua Zeelandă a refuzat invitația de a se alătura consiliului, afirmând că dorește mai multe clarificări în acest sens, în timp ce Australia afirmă că încă își reexaminează invitația.
Rolul României în Consiliul pentru Pace
Președintele României merge la Washington pentru prima dată de când s-a instalat la Cotroceni. Nu bilateral, ci multilateral. Ca observator al Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump, la reuniunea inaugurală a formatului. România a adoptat poziția de observator în acest consiliu.
Președintele Nicușor Dan, singurul lider observator la reuniunea Consiliului pentru Pace, a fost invitat de președintele Donald Trump să susțină o intervenție la întrunirea de la Washington, potrivit unor surse de la București.
Vizita președintelui Nicușor Dan are o dublă miză pentru România:
– actor credibil în UE care va tatona alături de „europenii observatori” terenul revizuirii Cartei Consiliului;
– încălzirea dialogului politic cu administrația Trump ca parte a unui ritm susținut al ultimelor luni (întâlnirea la nivelul șefilor diplomațiilor americană și română, primirea comandantului suprem al NATO și unei delegații a Congresului SUA, ultima chiar în ajunul vizitei la Washington).
Vizita această, în timpul pregătirii unei vizite bilaterale la Casa Albă, este o mică piesă în angrenajul mai larg al revitalizării Parteneriatului Strategic cu SUA. Nu va fi un rezultat spectaculos, ci un impuls al rezultatelor viitoare, potrivit analiștilor de la București.
COMMENTS