HomeActualități Americane

Asasinul lui Charlie Kirk locuia cu un partener „transgender”. O ideologie departe de conservatorism

Asasinul lui Charlie Kirk locuia cu un partener „transgender”. O ideologie departe de conservatorism

Anchetatorii află mai multe despre suspectul în cazul împușcăturilor din Kirk Prietenii și familia lui Tyler Robinson au discutat cu autoritățile,

Anchetatorii află mai multe despre suspectul în cazul împușcăturilor din Kirk

Prietenii și familia lui Tyler Robinson au discutat cu autoritățile, potrivit guvernatorului statului Utah, Spencer Cox.

Bărbatul de 22 de ani acuzat de uciderea activistului conservator Charlie Kirk nu cooperează cu autoritățile, dar cei apropiați lui o fac, a declarat duminică guvernatorul statului Utah, Spencer Cox.

Guvernatorul a spus că autoritățile interoghează familia, prietenii și cunoștințele lui Tyler Robinson, care a fost arestat sub suspiciunea de a-l fi împușcat pe Kirk miercuri, la un eveniment organizat la Universitatea Utah Valley. Punerea oficială sub acuzare este așteptată marți.

Cox, care a apărut în mai multe emisiuni de știri duminica dimineața, a declarat că anchetatorii colectează probe criminalistice și încearcă să înțeleagă mai bine motivațiile lui Robinson.

„Putem confirma din nou, potrivit familiei și persoanelor pe care le intervievăm, că provine dintr-o familie conservatoare. Dar ideologia lui era foarte diferită de cea a familiei sale. Și asta este o parte din explicație”, a declarat Cox în emisiunea „Meet the Press” a postului NBC.

Guvernatorul a declarat că printre cei care cooperează strâns cu anchetatorii se numără și colegul de cameră al lui Robinson, un partener romantic „care se află în proces de tranziție de la bărbat la femeie”. Colegul de cameră nu avea nicio informație despre împușcături și „a fost șocat când a aflat despre ele”, a spus Cox.

FBI a obținut mesaje între trăgător și persoana care i-a ajutat să confirme că Robinson este trăgătorul. Anchetatorii spun că Robinson i-a spus tatălui său că el era autorul asasinatului. Un prieten de familie a contactat autoritățile locale.

Robinson locuia în micul oraș Washington, situat în sud-vestul statului Utah, între canioane de rocă roșie și munți acoperiți de zăpadă. Comunitatea a fost zguduită, pe site-ul orașului fiind publicată o notă în care se exprima „profunda tristețe cu privire la circumstanțele tragice în care a avut loc împușcarea lui Charlie Kirk și recenta arestare a lui Tyler Robinson”.

Documentele statului arată că părinții lui Robinson dețin o afacere cu blaturi personalizate, iar mama sa este asistent social clinic licențiat. El are doi frați. Familia locuiește pe o stradă din suburbii, unde duminică, în fața ușii de la intrare, se aflau buchete de flori și bilete scrise de mână cu mesaje precum „Mă rog pentru familia voastră”.

În registrele electorale, Robinson figura ca votant neafiliat politic, iar datele arată că nu a participat la ultimele două alegeri generale. Părinții lui sunt înregistrați ca votanți republicani. Totuși, potrivit guvernatorului Utah, Spencer Cox, familia sa le-a relatat anchetatorilor că în ultimii ani tânărul devenise „mai politic”, manifestând o ostilitate tot mai vizibilă față de Charlie Kirk.

La o cină de familie dinaintea atacului, Robinson ar fi spus că Charlie Kirk „era plin de ură și răspândea ură”, menționând și viitorul eveniment al activistului la Utah Valley University.

Urme online și mesaje fasciste gravate pe gloanțe

Autoritățile, care au descris uciderea lui Kirk drept un „asasinat politic”, au descoperit mesaje antifasciste gravate pe gloanțele unei puști în apropierea locului atacului, care fac aluzie la această transformare politică, a spus Cox.

Printre aceste mesaje se număra unul care spunea „Hei, fascistule! Prinde-o!” și altul care părea să facă referire la un cântec antifascist italian.

Două cartușe prezentau referințe evidente la umorul trollingului online. Inscripția „notices bulges OwO what’s this?” de pe un cartuș tras poate face referire la un „copypasta” – un fragment de text care se repetă la nesfârșit, adesea pentru a trolla oamenii online. Un alt cartuș, care nu fusese tras, avea inscripționate cuvintele „Dacă citești asta, ești gay lmao” – din nou, o referință evidentă la o glumă de trolling.

În același timp, alte cartușe ar putea fi interpretate ca mesaje de simpatizante Antifa, sau mișcarea antifascistă, o colecție vagă de activiști de extremă stânga care au fost activi în SUA în ultimul deceniu și care demonstrează adesea împotriva politicilor lui Trump.

Un cartuș nefolosit avea inscripționate cuvintele „Hei, fascistule! Prinde!” și o săgeată în sus, una în dreapta și trei în jos.

Cele trei săgeți în jos ar putea fi un simbol comun utilizat pentru antifascism. În ansamblu, săgețile ar putea face referire la o secvență de comenzi dintr-un joc video – deși acest lucru rămâne neclar, iar autoritățile nu au publicat încă imagini cu cartușele.

Un al doilea cartuș avea inscripționat versurile cântecului „Bella Ciao”, care onorează partizanii din perioada celui de-al Doilea Război Mondial ai rezistenței italiene care au luptat împotriva Germaniei naziste.

Charlie Kirk, o figură centrală a mișcării conservatoare americane

Kirk a devenit, în ultimul deceniu, unul dintre cei mai influenți actori ai conservatorismului american. Fără să urmeze studii universitare, el a înființat în 2012 Turning Point USA, o organizație care a crescut rapid și a devenit platformă de mobilizare pentru tinerii republicani. Prin conferințele AmericaFest și prin turneele de dezbateri pe campusuri, Kirk a reușit să atragă zeci de mii de studenți și să creeze o punte între tineretul republican și liderii de vârf ai Partidului Republican.

Kirk era mai mult decât un activist conservator. El a reușit ceea ce puțini lideri politici contemporani pot pretinde: să devină un reper pentru o întreagă generație. Prin conferințele AmericaFest și turneele de dezbateri pe campusuri, a adus politica în viețile tinerilor și a demonstrat că ideile pot fi câștigate prin dialog, chiar și în medii ostile.

Charlie Kirk era și polarizant. Mulți îl contestau, adesea cu vehemență. Însă tocmai în această tensiune stătea forța sa – în disponibilitatea de a urca pe scenă, de a răspunde întrebărilor și de a provoca la dialog. A ales dezbaterea, nu tăcerea. A ales confruntarea de idei, nu intimidarea.

COMMENTS

WORDPRESS: 1
DISQUS: 0