Nicholas Roske, un bărbat de 29 de ani, care în aprilie 2025 s-a declarat vinovat de tentativă de asasinare a judecătorului Curţii Supreme Brett Kavan
Nicholas Roske, un bărbat de 29 de ani, care în aprilie 2025 s-a declarat vinovat de tentativă de asasinare a judecătorului Curţii Supreme Brett Kavanaugh, se identifică acum ca „femeie”, folosind numele „Sophie Roske” şi pronume feminine, conform unor documente judecătorești.
Un caz care a şocat opinia publică americană capătă noi detalii, după ce documentele instanţei relevă că Nicholas Roske, bărbatul care a încercat să-l asasineze pe judecătorul Curţii Supreme Brett Kavanaugh, se identifică a fi „femeie trans” şi foloseşte numele Sophie Roske, împreună cu pronume feminine, informează The Daily Wire.
- Asasinul lui Charlie Kirk locuia cu un partener „transgender”. O ideologie departe de conservatorism
Echipa lui de avocați solicită ca în documentele ulterioare şi în sala de tribunal să se folosească numele „Sophie” şi pronume feminine, de „respect” pentru identitatea sa, deși încă se menţine numele legal „Nicholas John Roske” în denumirea oficială a cazului.
„Acest nume rămâne numele legal al doamnei Roske, iar ea nu a solicitat schimbarea titlului cauzei. Din respect pentru doamna Roske, în restul pledoariei și în argumentele prezentate în instanță de avocat, se va face referire la ea cu numele Sophie și se vor utiliza pronume feminine”, se arată în solicitarea avocaților.
Motivații și stare mentală
Documentele arată că Roske se afla într-o stare psihică severă, în mod activ suicidal, şi considera că planificarea atacului ar fi fost un gest cu scop ideologic. El ar fi declarat:
„Sănătatea mea mentală este prea precară pentru a mă teme de moarte”.
De asemenea, după ce a citit un proiect de decizie care ar fi dus la anularea Roe vs Wade (legea care garantase anterior dreptul federal la avort), Roske s-a declarat deranjat şi a căutat soluții pentru a „face lumea un loc mai bun prin uciderea lui Kavanaugh”.
În perioada respectivă, Roske a făcut multiple căutări pe net: arme de foc, muniţii, instrucţiuni tactice (cum să faci sistemele silenţioase etc.), metode de intrare prin efracţie, scări de evadare, alte instrumente. De asemenea, s-a interesat ce se întâmplă dacă cineva comite un act grav fiind suicidal sau are probleme psihice.
Procurorii solicită 30 de ani de închisoare pentru Roske, avertizând că sentința trebuie să servească drept mesaj clar: amenințările și violențele împotriva autorităților judiciare sau oficialilor publici nu vor fi tolerate.
Cazul Roske ridică numeroase întrebări despre relația dintre identitatea de gen, boala mentală și răspunderea legală, dar şi despre cum trebuie sistemul să răspundă când cineva comite un act de violenţă gravă, motivat politic sau ideologic. De asemenea, modul în care identitatea de gen este recunoscută în sistemele judiciare (chiar dacă nu se schimbă numele oficial al cazului) devine un punct de dezbatere.
Cazul Roske și dilema juridică a identității de gen
Cazul Nicholas/Sophie Roske ilustrează cât de complexă devine intersecția dintre identitatea de gen, sănătatea mintală și răspunderea legală. Deși este vorba despre o infracțiune extrem de gravă, avocații au insistat ca în instanță să se respecte pronumele feminine și numele „Sophie”, chiar dacă numele legal nu a fost schimbat.
În contrast, administrația Trump din 2025 a emis mai multe ordine executive care vizează direct limitarea recunoașterii identității de gen:
- Redefinirea sexului la nivel federal ca fiind strict biologic, „masculin” sau „feminin”, determinat la naștere.
- Interdicții pentru persoane transgender în armată și restricții privind accesul acestora la facilități publice (toalete, sporturi).
- Eliminarea opțiunii „X” pe pașapoarte și interzicerea modificării marcajului de sex pe documente oficiale pe baza identității de gen.
- Blocarea finanțării pentru tratamente medicale de afirmare de gen pentru minori și restricții asupra programelor educaționale care promovează concepte de diversitate de gen.
Aceste decizii reflectă o abordare radical diferită: statul, în viziunea administrației Trump, are rolul de a reafirma normele biologice și de a contracara „ideologia de gen”, chiar și în detrimentul dorințelor sau identității declarate a individului.
COMMENTS